„Nu vrem ca muzica noastră să omoare oameni”: De ce trupa Deerhoof a părăsit Spotify în semn de protest

Formația americană de rock experimental Deerhoof, activă de peste două decenii, a anunțat că își retrage întreaga muzică de pe Spotify. Motivul? O decizie etică, profund politică: refuzul de a mai fi asociată cu platforma condusă de Daniel Ek, CEO-ul care a investit recent aproximativ 700 de milioane de dolari în compania europeană Helsing, producătoare de drone militare și software de război bazat pe inteligență artificială.

„Nu vrem ca muzica noastră să omoare oameni”, au scris membrii trupei într-o declarație publică, explicând că nu pot accepta ca succesul lor să contribuie, indirect, la finanțarea tehnologiei de război automatizat. Gestul lor a stârnit un val de reacții, în special în cercurile indie și activiste, unde etica din spatele artei cântă uneori mai tare decât chitara.

„AI battle tech este noul Eldorado pentru elitele globale”, mai afirmă trupa. „Militarii și poliția nu mai sunt decât bodyguarzii bogaților. Cu cât mai multă ucidere poți automatiza, cu atât mai mari vor fi profiturile. E o afacere care a fost deja testată pe oameni, de exemplu în Gaza, unde suferința umană a fost folosită drept teren de testare pentru software-ul de exterminare automatizată.”

De ce este relevantă ieșirea unei trupe ca Deerhoof?

Poate nu ai ascultat niciodată Deerhoof sau nu le cunoști discografia experimentală care combină rockul zgomotos cu influențe de pop japonez și punk. Însă decizia lor te privește, pentru că face parte dintr-o dispută tot mai mare între artă, tehnologie și moralitate.

Spotify nu este doar o platformă de streaming, ci și un business condus de oameni cu interese financiare uriașe. Daniel Ek, CEO-ul platformei, nu a ascuns că susține dezvoltarea tehnologiei militare inteligente prin compania Helsing, ale cărei produse sunt deja implementate în sisteme de supraveghere, drone și decizii autonome de atac militar.

Pentru Deerhoof, asocierea cu Spotify înseamnă să-și lase muzica într-un spațiu care, indirect, poate profita de pe urma violenței și suferinței altora. Nu sunt primii care fac asta. În trecut, artiști precum Neil Young sau Joni Mitchell și-au retras muzica în semn de protest împotriva conținutului dezinformator de pe platformă. Totuși, cazul Deerhoof este diferit pentru că atinge un subiect mult mai sensibil: inteligența artificială folosită în scopuri letale.

Muzica, bani și responsabilitate: un conflict tot mai vizibil

Întrebarea e simplă: până unde ești dispus să mergi pentru bani? Artiștii câștigă deja foarte puțin din streaming – o fracțiune de cent pentru fiecare ascultare. Când pe lângă lipsa remunerației corecte apare și riscul de a susține un sistem care alimentează războaie, revolta devine inevitabilă pentru unii.

Deerhoof a ales o cale dificilă, dar coerentă. Refuză compromisul și spun clar că nu vor să fie parte dintr-o lume în care dronele decid cine trăiește și cine moare. Într-o lume în care granița dintre tehnologie și moralitate devine tot mai difuză, gestul lor atrage atenția asupra unei realități înspăimântătoare: AI-ul nu e doar pentru aplicații simpatice, ci și pentru a apăsa trăgaciul.

Helsing, compania în care a investit Ek, dezvoltă sisteme capabile să identifice ținte umane și să coordoneze atacuri fără intervenție umană. Acest tip de „progres” a fost deja implementat în conflictele recente, inclusiv în Gaza, unde zeci de mii de civili au suferit. Așa cum spune Deerhoof: „Tehnologia elimină compasiunea umană din ecuație. Asta face războiul mai eficient – și mai profitabil.”

Ce urmează: boicoturi sau tăcere?

Trupa a devenit vocea unei generații de artiști care nu vor să-și vadă creația transformată în combustibil pentru mașinării de război. Vor urma și alții? Posibil. Sau poate că majoritatea vor continua să înghită în sec și să tacă, sperând că algoritmii Spotify le vor împinge piesele către noi ascultători.

Tu ce alegi? Continui să asculți fără să-ți pese sau începi să-ți pui întrebări despre unde ajung banii pe care îi plătești pentru un abonament? Poate că muzica n-ar trebui să fie politică. Dar când muzica ajunge să finanțeze arme, politicul devine inevitabil.

În final, gestul celor de la Deerhoof nu este despre bani, faimă sau PR. Este despre a trasa o linie morală într-o lume în care totul pare de vânzare. Și despre a spune, fără ezitare: „Noi nu cântăm pentru moarte.”