Noua fraudă care lasă pensionarii fără bani în cont în România. Fenomenul pleacă de la sărăcia din familie
În ultimul an, tot mai multe cazuri arată cum banii seniorilor dispar direct din aplicațiile bancare, fără phishing, fără apeluri false, fără breșe tehnice spectaculoase. Autorii sunt, de multe ori, chiar oameni apropiați, cu acces legitim la telefonul sau cardul victimei. Când veniturile sunt mici, tentația unor „împrumuturi” repetate din pensia bunicilor se transformă într-un mecanism de drenare a contului, mascat prin sume mărunte, dar constante, care scapă atenției luni sau ani.
Fenomenul crește pe fondul sărăciei și al nevoilor din familie. Când copilul sau nepotul administrează telefonul și aplicația băncii „ca să ajute”, linia dintre sprijin și abuz se subțiază. Băncile confirmă că tiparul nu seamănă cu fraudele clasice: nu vorbim de hackeri, ci de abuz de încredere. În practică, seniorii verifică soldul, nu istoricul, iar plățile mici, recurente, trec neobservate. Când apar suspiciuni, prejudiciul este deja mare.
Cum arată frauda „din interior” și de ce este greu de depistat
Cazurile recente din țară descriu o schemă simplă: cineva apropiat instalează aplicația bancară pe propriul dispozitiv, memorează datele de autentificare sau își înregistrează amprenta/face ID pe telefonul seniorului. De aici, apar transferuri mici, plăți la comercianți sau top-up-uri de portofele digitale. Nimic spectaculos, totul banal și greu de deosebit de cheltuielile zilnice.
Dificultatea vine și din dinamica familială. Un părinte sau un bunic nu suspectează rău-intenția; crede că ajutorul este sincer. Când apar întrebări, explicațiile curente acoperă urmele: „am plătit o factură”, „am luat un medicament”, „am schimbat cartela”. Lipsa de alfabetizare digitală amplifică problema: un senior care nu intră periodic în extras nu vede pattern-ul plăților repetate.
De ce sărăcia și dependența digitală amplifică riscul
Pensiile mici, facturile în creștere și lipsa unui fond de urgență pun presiune pe întreaga familie. În lipsa unei planificări, „împrumuturile” devin recurențe la limita disperării. Acolo unde un singur smartphone deservește toată casa, se normalizează partajarea codurilor și a amprentelor, iar aplicația bancară devine instrument comun. În plus, cardurile noi, conectate by default la mobile banking, scad bariera de intrare: o singură autentificare salvată pe un telefon străin înseamnă acces continuu la bani.
Din perspectivă juridică, vorbim despre fapte încadrate la acces ilegal la un sistem informatic și efectuare de operațiuni financiare frauduloase. Nu e un „conflict în familie”, ci o infracțiune cu sancțiuni reale. Tocmai de aceea, prevenția digitală trebuie dublată de igienă relațională și de reguli explicite în familie.
Ce poți face concret ca să nu ajungi victimă
Începe cu control complet asupra dispozitivelor. Ține telefonul personal doar pentru tine, protejat cu parolă pe care nu o comunici nimănui. Dezactivează degetele/amprentele altor persoane în setările de securitate și configurează autentificare în doi pași pentru aplicația bancară. Setează notificări push și SMS pentru orice tranzacție, indiferent de valoare, și solicită limite stricte de plată și transfer la bancă.
Verifică lunar extrasul detaliat, nu doar soldul. Dacă ceva nu îți sună bine, blochează temporar cardul din aplicație sau sună imediat la bancă pentru blocare și resetarea credențialelor. Cere delogarea tuturor sesiunilor active de pe alte dispozitive și schimbă parolele pentru e-mail și telefon, ca să închizi toate breșele. Dacă descoperi tranzacții neautorizate, anunță banca în scris, păstrează numărul de înregistrare și depune sesizare la poliție.
Cum ajuți fără să te pui în pericol
În familie, stabilește reguli clare. Dacă cineva te ajută cu plata facturilor, nu oferi acces deplin la cont, ci cere băncii soluții oficiale: card suplimentar cu limită redusă, împuternicit cu restricții, cont separat pentru cheltuieli gospodărești sau portofel digital reîncărcat manual. Așa eviți să expui pensia întreagă unor plăți pe care nu le controlezi.
Educația digitală simplă reduce mult riscul. Învață să recunoști în aplicație istoricul plăților și să folosești butonul de blocare card. Ține o listă cu abonamentele active și recurențele, ca să distingi rapid o plată suspectă. Discută deschis cu cei dragi: ajutorul nu înseamnă acces nelimitat la banii tăi, iar codurile de autentificare se tratează ca actul de identitate.
Când și de ce trebuie să reclami
Dacă observi tranșe repetate nejustificate, nu amâna. Înregistrează sesizare la bancă și merge la poliție cu extrasele printate și cu orice dovadă privind accesul neautorizat la telefon sau aplicație. Chiar dacă autorul este din familie, reclamarea oprește scurgerea banilor și deschide calea recuperării. Amânarea lasă urme greu de reparat, iar „acoperirea” în numele păcii familiale validează un comportament abuziv.
Pe fond, fenomenul este un semnal despre tensiunile economice reale ale familiilor. Însă sărăcia nu justifică abuzul de încredere. Cu reguli simple, setări corecte și verificări regulate, reduci semnificativ riscul să devii următoarea victimă.