NASA vrea ca SUA să fie prima țară care pune un reactor nuclear pe Lună. Ce planuri au americanii și când vor să le ducă la capăt

NASA își propune să transforme Statele Unite în prima națiune care instalează un reactor nuclear pe Lună, un obiectiv ambițios ce ar putea fi atins până în 2030. Anunțul a fost făcut de Sean Duffy, secretarul Transporturilor și administrator interimar al agenției spațiale, care a subliniat că această tehnologie este esențială pentru susținerea unei baze permanente pe satelitul natural al Pământului.

O cursă spațială cu miză energetică

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate pe 5 august 2025, Duffy a declarat că Statele Unite trebuie să își „pună la punct strategia” în competiția cu alte națiuni, în special cu China, pentru explorarea Lunii și a planetei Marte.

„Pentru a avea o bază pe Lună, avem nevoie de energie”, a explicat oficialul american, citat de People, subliniind că fission technology – tehnologia de fisiune nucleară – este „critică” pentru viitorul explorării spațiale. În opinia sa, acest pas nu reprezintă doar o etapă tehnică, ci începutul unei noi faze în cucerirea spațiului.

NASA a investit deja sute de milioane de dolari pentru a studia fezabilitatea unui reactor lunar, iar acum planul este să treacă de la cercetare la implementare. „Este timpul să începem să desfășurăm tehnologia, pentru a transforma acest obiectiv în realitate”, a spus Duffy.

Sean Duffy, pe 5 august 2025. (Foto: Anna Moneymaker/Getty/People)

De la Kilopower la Fission Surface Power

Proiectul actual, denumit Fission Surface Power, este o continuare a inițiativei Kilopower, prin care NASA a dezvoltat prototipuri de sisteme de fisiune de dimensiuni reduse, destinate să funcționeze pe Lună și pe Marte.

Planurile inițiale vizau un reactor capabil să producă cel puțin 40 de kilowați – suficient pentru a alimenta continuu 30 de locuințe timp de un deceniu. Potrivit publicației Politico, NASA vizează acum un sistem mai puternic, de 100 de kilowați, capabil să asigure energie pentru operațiuni complexe pe termen lung.

Un astfel de sistem ar fi „relativ mic și ușor” în comparație cu reactoarele nucleare terestre și ar putea funcționa independent de condițiile de iluminare solară, un avantaj esențial pentru misiunile din zonele întunecate ale Lunii, precum regiunile polare.

Ținta: 2030

Duffy a subliniat că viteza de implementare este crucială. „Suntem în urmă. Trebuie să ne mobilizăm toate resursele și toată atenția pe obiectivul de a ajunge pe Lună, ceea ce vom și face”, a declarat acesta.

Instalarea unui reactor nuclear ar fi un pas decisiv nu doar pentru menținerea unei baze permanente pe Lună, ci și pentru pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj uman către Marte. Energia stabilă și de lungă durată este considerată cheia pentru susținerea vieții, alimentarea echipamentelor și sprijinirea cercetărilor științifice în medii extraterestre.

Dacă planul va fi respectat, până la sfârșitul acestui deceniu Statele Unite ar putea marca o nouă premieră istorică în explorarea spațială, într-o competiție tehnologică și geopolitică din ce în ce mai intensă.