Motivul pentru care răcim, în ciuda evoluției impresionante a medicinei moderne. Banala răceală încă ne dă bătăi de cap

Înainte ca microbii să fie observati sub microscop de Robert Koch, în secolul 19, răceala era considerată o boală cauzată de spirite rele, vreme nefavorabilă sau chiar impurități ale sângelui.

Descoperirile lui Koch au revoluționat medicina, iar în jurul anilor 1880 au fost identificate cauzele unor boli grave precum tuberculoza sau holera.

Răceala, supusă teoriilor conspirației și chiar a superstițiilor

Deși teoria germenilor a devenit acceptată de toată lumea, unele mituri persistau. În 1925, Popular Science raporta că oamenii încă credeau că răceala este cauzată de „vreme urâtă sau picioare ude”, deși germenii deveniseră deja subiect de studiu.

În acea perioadă, încă nu se știa exact ce virusuri cauzează răceala. Abia în anii 1950, cercetările au început să facă lumină asupra cauzelor, iar în 1956, virologul Winston Price a identificat rinovirusul ca unul dintre vinovați.

Astăzi, se știe că există sute de tulpini de virusuri care provoacă simptomele unei răceli, iar rinovirusul reprezintă aproximativ 30-50% din cazuri. De asemenea, coronavirușii, adenovirusurile și virusurile respiratorii sincitiale (VRS) sunt și ele implicate.

Vaccinul există, dar nu este universal

În prezent, există un vaccin care protejează populațiile vulnerabile, cum ar fi sugarii și vârstnicii, dar nu există un vaccin universal împotriva răcelii.

De-a lungul decadelor, știința a acumulat multe cunoștințe despre răceală, iar observațiile din 1925 ale autorului Malcolm MacDonald sunt încă valabile.

În acea perioadă, se observa că răceala era mai frecventă în lunile de toamnă și iarnă, mai ales în perioadele de întoarcere la școală și în timpul sărbătorilor, când oamenii se adunau în interior.

MacDonald sublinia inclusiv importanța evitării contactului cu persoanele bolnave, o recomandare care rămâne relevantă și astăzi.

În ceea ce privește tratamentul, MacDonald recomanda băi calde și odihnă, iar măsurile sale erau similare cu cele recomandate astăzi de clinicile moderne.

De asemenea, el sugera o dietă sănătoasă, cu fructe și legume, evitând excesul de carne și produse de patiserie.

În ciuda progreselor științifice, încă nu avem un remediu eficient pentru răceală.

Astfel, chiar și în 2025, cele mai bune sfaturi pentru evitarea răcelii nu sunt foarte diferite de cele din 1925: evită contactul cu persoanele bolnave, odihnește-te și menține un stil de viață sănătos.

Poate că nu avem încă un vaccin universal, dar cercetările continuă, iar știința ne oferă speranța că acest obiectiv va fi atins, poate înainte de următorul centenar al studiilor asupra răcelii.