Moştenirea legală, în 2025. Cum sunt împărţite bunurile în funcţie de gradele de rudenie

În lipsa unui testament, bunurile unei persoane decedate se împart conform legii. Moștenirea legală, reglementată prin Codul civil, stabilește o ordine clară a moștenitorilor, în funcție de gradul de rudenie și de prezența soțului supraviețuitor. În 2025, principiile acestei succesiuni legale rămân neschimbate, dar este esențial ca cei implicați într-o moștenire să înțeleagă cum se aplică regulile pentru a evita eventualele conflicte.

Ce este moștenirea legală și cum funcționează

Moștenirea legală este regimul succesoral aplicabil atunci când defunctul nu a lăsat un testament sau când dispozițiile testamentare nu acoperă toate bunurile. Codul civil stabilește patru clase de moștenitori legali, în funcție de gradul de rudenie față de persoana decedată.

Clasele de moștenitori sunt următoarele:

• Clasa I – Descendenții: copiii, nepoții și strănepoții
• Clasa a II-a – Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați: părinții, frații și surorile, precum și nepoții de frate/soră
• Clasa a III-a – Ascendenții ordinari: bunicii și străbunicii
• Clasa a IV-a – Colateralii ordinari: unchii, mătușile, verii

Moștenirea se deschide în mod legal începând cu clasa cea mai apropiată. Dacă există rude în clasa I, celelalte clase sunt excluse. Dacă nu există moștenitori în prima clasă, se trece la clasa a II-a și așa mai departe.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Drepturile soțului supraviețuitor în 2025

Soțul supraviețuitor are un drept distinct și se bucură de o cotă parte din moștenire, în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs:

• Cu descendenți (copii): primește 1/4 din moștenire
• Cu ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați: 1/3
• Cu ascendenți ordinari: 1/2
• Dacă nu există alte rude: primește întreaga moștenire

Pe lângă aceste cote, soțul beneficiază și de drepturi de uzufruct viager asupra locuinței în care a conviețuit cu defunctul, precum și asupra bunurilor mobile din gospodărie.

Cum se împart bunurile în cadrul aceleiași clase de moștenitori

Dacă există mai mulți moștenitori în aceeași clasă, bunurile se împart în mod egal între ei. De exemplu, dacă persoana decedată are doi copii și nu a lăsat testament, aceștia vor primi câte 1/2 din moștenire. În cazul în care unul dintre copii a decedat, partea sa se transmite către propriii descendenți (nepoți), conform principiului reprezentării succesorale.

Cazurile în care statul devine moștenitor

Dacă defunctul nu are moștenitori legali sau testamentari și niciun soț supraviețuitor, statul român devine moștenitor universal. Bunurile sunt preluate în patrimoniul statului, iar procedura este administrată de autoritățile publice, prin Direcțiile de Finanțe Publice sau Primării, în funcție de situație.

Ce documente sunt necesare pentru deschiderea moștenirii

Pentru a deschide o succesiune legală, moștenitorii trebuie să se adreseze unui notar public. Documentele uzuale includ:

• Certificatul de deces
• Actele de identitate ale moștenitorilor
• Acte de stare civilă (certificat de naștere, de căsătorie etc.)
• Acte de proprietate ale bunurilor moștenite
• Adeverință de rol fiscal

După verificarea actelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, care atestă dreptul fiecărei persoane asupra bunurilor.

În 2025, regulile moștenirii legale continuă să se bazeze pe structura clasică a gradelor de rudenie și pe protecția acordată soțului supraviețuitor. În absența unui testament, aceste prevederi asigură o distribuție echitabilă a bunurilor, conform legii. Totuși, pentru a evita neînțelegerile, este recomandat ca persoanele care dețin bunuri să-și reglementeze din timp succesiunea, fie prin testament, fie prin discuții deschise cu moștenitorii potențiali.