Moştenirea în cazul în care toţi moştenitorii de pe titlul de proprietate sunt decedaţi. Ce pot face copiii pentru a intra în posesia bunurilor

În România, moștenirea este reglementată de Codul civil, iar în cazul în care toți moștenitorii trecuți pe titlul de proprietate au decedat, legea stabilește o procedură clară pentru ca descendenții acestora – copiii sau nepoții – să poată intra în drepturi. Situațiile de acest tip sunt tot mai frecvente, mai ales în cazul proprietăților dobândite în baza Legii fondului funciar sau prin retrocedări, unde titularii au decedat fără a fi făcut succesiunea.

Ce înseamnă succesiunea și când este necesară

Succesiunea este procedura juridică prin care moștenitorii legali sau testamentari devin proprietari asupra bunurilor lăsate de o persoană decedată. Aceasta poate fi de două feluri: legală (când nu există testament) sau testamentară. În lipsa succesiunii, bunurile rămân blocate juridic și nu pot fi înstrăinate, vândute sau folosite legal de către cei care ar avea dreptul la ele.

În cazul în care toți moștenitorii direcți (de exemplu, părinții trecuți pe titlul de proprietate) au murit, legea prevede că succesiunea se transmite automat descendenților lor, adică copiilor.

Ce pot face copiii moștenitorilor decedați

Dacă părinții care erau trecuți pe titlul de proprietate au decedat, iar succesiunea nu a fost făcută, copiii acestora trebuie să urmeze o procedură notarială pentru a intra în posesia bunurilor:

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

• Obținerea certificatelor de deces – Pentru toți moștenitorii inițiali trecuți pe titlul de proprietate.
• Stabilirea calității de moștenitor – Se face prin certificat de moștenitor eliberat de un notar public, în baza documentelor care atestă filiația: certificate de naștere, căsătorie, acte de identitate.
• Deschiderea succesiunii – Este necesară pentru fiecare dintre defuncți, în ordinea cronologică a deceselor, dacă succesiunea nu a fost deja făcută.
• Succesiunea succesivă – Dacă sunt mai multe generații decedate fără succesiune, se face o procedură de succesiune succesivă care poate include mai mulți defuncți într-un singur dosar notarial.
• Documente de proprietate – Trebuie prezentat titlul de proprietate, contracte de vânzare-cumpărare, extrase de carte funciară sau orice alte dovezi ale dreptului de proprietate al defunctului.

Ce se întâmplă dacă nu există testament

În lipsa unui testament, moștenirea se face potrivit ordinii legale stabilite de Codul civil. Pe primul loc sunt descendenții (copii, nepoți), urmați de ascendenți (părinți, bunici) și colaterali (frați, verișori). În cazul în care există mai mulți copii ai moștenitorilor decedați, bunurile se împart în cote egale între aceștia.

Legea românească nu prevede un termen limită pentru deschiderea succesiunii, însă cu cât trece mai mult timp, cu atât procesul devine mai complicat și mai costisitor, mai ales dacă sunt implicate mai multe generații decedate.

Costurile variază în funcție de valoarea bunurilor moștenite și de complexitatea cazului, dar în general includ onorariul notarial, taxele de timbru și eventualele costuri cu expertize sau extrase de carte funciară.

Chiar dacă toți moștenitorii de pe titlul de proprietate au decedat, copiii acestora pot deveni, legal, noii proprietari ai bunurilor, urmând procedura succesorală printr-un notar. Este important ca aceștia să aibă toate documentele necesare și să acționeze cât mai curând, pentru a evita complicații ulterioare. Moștenirea nu se pierde, dar poate deveni dificil de administrat dacă nu se intervine la timp.