Moștenirea fără testament: cine primește averea și în ce ordine

Atunci când o persoană decedează fără a lăsa un testament, moștenirea sa este împărțită conform regulilor stabilite de Codul Civil. În lipsa unui act testamentar, legea stabilește ordinea în care moștenitorii pot revendica bunurile, iar criteriile de împărțire sunt precise și ierarhizate.

Ce înseamnă moștenire legală

Moștenirea legală intervine automat atunci când nu există testament sau dispoziții privind averea defunctului. În această situație, averea se împarte între rudele stabilite prin lege, în funcție de gradul de rudenie și de clasa succesorală în care se încadrează.

Clasele de moștenitori legali

Codul Civil român împarte moștenitorii în patru clase, care se exclud reciproc — dacă există moștenitori într-o clasă superioară, cei din clasele inferioare nu mai au dreptul la moștenire.

• Clasa I: Descendenții – copiii (biologici sau adoptați) ai defunctului și, prin reprezentare, nepoții de la copiii acestora.
• Clasa a II-a: Ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile acestuia, precum și nepoții de frate/soră).
• Clasa a III-a: Ascendenții ordinari – bunici, străbunici, etc.
• Clasa a IV-a: Colateralii ordinari – unchi, mătuși, veri primari.

Moștenitorii rezervatari

Chiar dacă o persoană lasă un testament, Codul Civil prevede că anumite rude apropiate au dreptul la o cotă minimă obligatorie din avere. Aceștia se numesc moștenitori rezervatari și includ:

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

• copiii și descendenții lor;
• părinții defunctului;
• soțul supraviețuitor.

Aceștia nu pot fi înlăturați complet de la moștenire decât în condiții speciale (ex. nedemnitate succesorală), iar partea lor din avere se numește rezervă succesorală.

Soțul supraviețuitor

Soțul sau soția defunctului are un statut special. Primește o cotă din moștenire în funcție de ceilalți moștenitori existenți:

• 1/4 din avere dacă moștenitorii sunt descendenți;
• 1/3 dacă moștenitorii sunt frați/surori sau părinți;
• 1/2 dacă nu mai există alte rude.

De asemenea, soțul/soția beneficiază de uzufruct viager asupra locuinței comune și a bunurilor de uz gospodăresc.

Cum se împarte averea

Dacă, de exemplu, decedatul are 3 copii și un soț/soție, soțul primește 1/4 din avere, iar restul de 3/4 se împarte în mod egal între copii. Dacă nu există copii, dar părinții sunt în viață, împărțirea se face între soț (1/2) și părinți (1/2). Dacă nu există moștenitori legali sau testamentari, averea intră în proprietatea statului.

Succesiunea și taxa de moștenire

Deschiderea succesiunii se face la notarul public sau în instanță (în caz de litigiu). Este necesară o declarație de acceptare a moștenirii în termen de 1 an de la deces. După acest termen, dreptul se prescrie, cu excepții legale.

În 2025, taxa de succesiune este scutită dacă succesiunea este deschisă în termen de 2 ani de la data decesului. După acest termen, notarul percepe un tarif procentual din valoarea masei succesorale (de regulă între 0,8% și 1%).

Moștenirea fără testament urmează reguli clare și ierarhice stabilite de Codul Civil. Este important să cunoști cine are dreptul la avere, cum se împarte și ce demersuri legale sunt necesare pentru a intra în posesia bunurilor lăsate de persoana decedată. Un sfat notarial sau juridic poate evita neînțelegerile între moștenitori și poate accelera procedura legală.