Ministrul Educației, Daniel David: Noile programe școlare vor reduce analfabetismul funcțional, o amenințare la securitatea națională

Reforma curriculară din învățământul liceal intră într-o etapă decisivă, după ce Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică noile programe școlare. Documentele, publicate luni, sunt prezentate de ministrul Daniel David drept o schimbare de paradigmă menită să combată analfabetismul funcțional, fenomen pe care îl califică drept „un risc de securitate națională”. Noile programe sunt concepute pentru a răspunde nevoilor elevilor și ale societății actuale, prin alinierea la competențe esențiale, colaborare instituțională și un proces amplu de consultare.

Schimbare majoră în logica programelor școlare

Ministrul Daniel David afirmă că noile programe vizează formarea celor opt competențe-cheie din educația modernă: competențe de limbă și comunicare, competențe multilingvistice, competențe STEM, competențe digitale, competențe de viață, competențe civice, juridice și de mediu, competențe antreprenoriale și competențe de expresie și sensibilitate culturală. El subliniază că „este o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani”, evidențiind necesitatea unei adaptări la nevoile generațiilor actuale.

Potrivit ministrului, primul pas al reformei a fost adoptarea planurilor-cadru, documente care stabilesc repere disciplinare și de timp, în două variante: standard și alternativă. Varianta standard a rezultat în urma unei ample dezbateri publice, unde s-a încercat menținerea unui echilibru între disciplinele din zona științelor și cele din zona religiei, precum și între materiile dedicate culturii naționale și cele dedicate pregătirii personale pentru viață. Varianta alternativă oferă un grad mai mare de descentralizare, permițând personalizarea educației la nivelul școlii și al elevilor.

Rolul echipelor de specialiști în elaborarea conținuturilor

Ministrul Daniel David precizează că etapa de elaborare a programelor școlare a implicat peste 1.500 de specialiști. Aceasta a însemnat formarea de echipe mixte, care au reunit profesori din mediul preuniversitar, cadre universitare, cercetători și, unde a fost cazul, experți din mediul socioeconomic. Grupurile de lucru au analizat programe similare din țări cu performanțe educaționale ridicate, pentru a crea conținuturi mai aerisite și mai relevante, optimizate atât pentru nivelul preuniversitar, cât și pentru tranziția spre învățământul superior și piața muncii.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Coordonarea transdisciplinară a reprezentat un aspect esențial, astfel încât profesorii să evite suprapunerile sau situațiile în care o disciplină utilizează cunoștințe care nu au fost încă abordate în alta. De asemenea, programele introduc treptat formarea competențelor, alături de transmiterea cunoașterii, într-o logică menită să întărească poziția științei în raport cu pseudoștiința.

Accent pe activități remediale și formarea competențelor

Un element central al noului curriculum este alocarea a 25% din timpul fiecărei discipline activităților remediale. Acestea includ formarea competențelor care nu au fost atinse suficient în demersul standard, consolidarea celor existente, aplicarea cunoștințelor în viața de zi cu zi și dezvoltarea competențelor pentru performanță.

Ministrul subliniază că implementarea programelor va fi urmată de elaborarea manualelor și formarea profesorilor din învățământul liceal. Ulterior, vor fi finalizate standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină. Daniel David se declară convins că „generaţia care va avea şansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul şcolar 2026-2027 – va atinge standardele educaţionale aşteptate de ţară, iar analfabetismul funcţional […] va fi drastic redus”.

Definirea analfabetismului funcțional și riscurile asociate

Ministrul explică faptul că analfabetismul funcțional la nivel liceal presupune dificultatea de a folosi competențele dobândite în activitățile din programele școlare sau în situațiile cotidiene. Printre riscurile asociate se află vulnerabilitatea la pseudoștiință și manipulare, integrarea deficitară pe piața muncii și nivelurile insuficient dezvoltate ale alfabetizării numerice sau lingvistice.

În final, ministrul mulțumește celor peste 1.500 de specialiști implicați în elaborarea programelor, dar și echipelor CNCE și CNDIPT, menționând coordonatorii Bogdan Cristescu și Gabriel Vrânceanu. Ministerul precizează că programele pot fi consultate în dezbatere publică până la 12 decembrie, urmând ca în ianuarie 2026 să fie publicate programele pentru toate disciplinele și toți anii de studiu.