Ministrul Educației avertizează: controlul parental, nu interdicțiile totale, este soluția pentru accesul adolescenților la rețelele sociale
Accesul adolescenților la platformele online continuă să fie un subiect intens dezbătut, pe fondul riscurilor asociate cu expunerea excesivă la mediul digital. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a intervenit ferm în această discuție, subliniind că România are nevoie de un cadru echilibrat, care să combine libertatea de utilizare a tehnologiilor cu protecția reală a minorilor. Potrivit acestuia, o interdicție totală ar putea produce efecte contrare celor dorite, în timp ce un control parental riguros ar putea preveni cele mai mari pericole.
Declarațiile sale vin în contextul în care tot mai multe state analizează posibilitatea de a restricționa accesul minorilor la anumite platforme, precum TikTok, într-un efort de a reduce impactul negativ asupra sănătății mentale și a siguranței online.
Ministrul a făcut referire la exemplul Australiei, prima țară care a introdus o interdicție completă pentru utilizatorii sub 16 ani. Chiar și în acel caz, avertizează Daniel David, mecanismele de aplicare nu sunt pe deplin funcționale, iar sancțiunile nu sunt clar definite. În România, o măsură similară ar necesita o dezbatere amplă și o analiză atentă a impactului asupra tinerilor.
Problema majoră, spune oficialul, este că adolescenții au tendința naturală de a ocoli regulile percepute ca fiind restrictive. Interzicerea totală a accesului la rețelele sociale i-ar putea împinge pe tineri către soluții alternative greu de monitorizat, de la conturi anonime până la folosirea VPN-urilor sau a dispozitivelor aparținând altor persoane. În astfel de situații, riscul nu dispare – dimpotrivă, crește, pentru că activitatea lor online devine complet invizibilă pentru părinți și educatori.
„Dacă vei interzice diverse lucruri, s-ar putea să creezi mecanisme prin care adolescenții vor încerca să evite interdicția și oricum vor fi acolo fără să controleze ce se întâmplă”, explică ministrul. Cu alte cuvinte, o măsură radicală ar neliniști părinții, dar nu ar împiedica accesul adolescenților la conținut sensibil, la contact cu persoane necunoscute sau la presiunea socială care se amplifică în mediul online.
De ce este controlul parental o soluție mai eficientă
În viziunea ministrului Educației, responsabilitatea principală în gestionarea accesului la mediul digital trebuie să aparțină părinților. Aceștia sunt singurii care pot supraveghea în mod constant activitatea copiilor și care pot avea discuții sincere despre riscurile din online. Daniel David susține introducerea unor instrumente și programe dedicate educării adulților în privința modului în care pot ghida experiența digitală a copiilor lor.
„Un control parental foarte serios pentru aceste lucruri, mai ales în zona adolescenței, este calea de mijloc cea mai bună”, afirmă ministrul. Această abordare presupune atât instalarea unor instrumente tehnice de monitorizare, cât și comunicarea deschisă în familie, educație digitală adaptată vârstei și o atenție continuă la starea emoțională a tinerilor.
Controlul parental funcționează eficient atunci când adolescenții nu se simt pedepsiți, ci protejați. În acest context, școala și familia trebuie să colaboreze pentru a construi un sistem în care tehnologia să fie folosită responsabil, fără a limita dezvoltarea personală și socializarea elevilor.
România are nevoie de un cadru digital echilibrat pentru minori
Ministrul subliniază că România trebuie să-și creeze propriul model de reglementare, adaptat realităților locale. Țara are nevoie de o combinație inteligentă între libertatea de utilizare a instrumentelor digitale și măsuri ferme de protecție a minorilor, fără a cădea în extreme care ar putea afecta atât adolescenții, cât și părinții sau sistemul educațional.
O eventuală dezbatere publică pe tema accesului minorilor la rețelele sociale ar trebui să aducă la aceeași masă specialiști în educație, psihologi, părinți, profesori și reprezentanți ai industriei tech. Doar așa se poate construi un cadru legislativ coerent, sustenabil și adaptat provocărilor lumii digitale moderne.
În timp ce alte state optează pentru măsuri dure, România ar putea deveni un exemplu de echilibru între protecție și responsabilitate. Ministrul Educației pare să sugereze că interdicțiile totale nu sunt soluția și că doar implicarea reală a părinților, coroborată cu educație digitală adecvată, poate garanta siguranța adolescenților în online.
Concluzia este clară: nu platformele sunt problema, ci modul în care acestea sunt folosite. România are în față provocarea de a transforma riscurile tehnologiei într-o oportunitate de creștere – iar controlul parental este primul pas.