Microsoft și calculul cuantic: promisiuni mari, dovezi insuficiente
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/microsoft-1-800x450.jpg)
Microsoft a susținut recent că a realizat un progres semnificativ în domeniul computației cuantice, anunțând crearea primilor qubiți topologici – un pas esențial pentru dezvoltarea unui computer cuantic rezistent la zgomot. Însă, la o conferință a American Physical Society (APS), oamenii de știință prezenți au rămas sceptici. Deși prezentarea Microsoft a fost captivantă, lipsește o confirmare clară a existenței qubiților topologici, iar unii experți sunt de părere că firma ar fi exagerat importanța descoperirii sale.
În computația cuantică, qubiții sunt unitățile fundamentale de procesare a informației, echivalentul biților din calculatoarele clasice. Spre deosebire de qubiții obișnuiți, cei topologici ar trebui să fie mult mai stabili, deoarece codifică informația într-un mod care îi protejează de erorile cauzate de zgomotul de mediu.
Pentru a construi astfel de qubiți, Microsoft încearcă să exploateze cuasiparticule Majorana, entități teoretice care apar în anumite materiale supraconductoare. În cazul dispozitivelor dezvoltate de Microsoft, aceste cuasiparticule ar trebui să se formeze la capetele unor fire de aluminiu în formă de H, așezate pe un substrat de indiu arsenid, un material supraconductor la temperaturi ultra-scăzute.
Dacă această tehnologie s-ar dovedi viabilă, ar putea revoluționa computația cuantică, făcând-o mai fiabilă și mai ușor de scalat. Însă, până acum, Microsoft nu a oferit dovezi convingătoare că aceste qubiți funcționează conform teoriei.
Comunitatea științifică rămâne sceptică
Prezentarea Microsoft a fost unul dintre cele mai așteptate momente ale conferinței APS, însă reacțiile cercetătorilor au fost mixte. Ali Yazdani, fizician la Princeton University, a remarcat dificultățile inerente în crearea acestor qubiți și a fost rezervat în privința afirmațiilor făcute de Microsoft. La fel și Daniel Loss, un teoretician de la University of Basel, care a declarat că echipa Microsoft ar fi exagerat semnificația rezultatelor sale.
Mai mult, la doar două săptămâni după anunțul Microsoft, fizicianul Henry Legg, de la University of St Andrews, a publicat un studiu care pune sub semnul întrebării metoda folosită de companie pentru a verifica existența qubiților săi. Acest raport sugerează că testele Microsoft ar putea fi insuficiente sau chiar inexacte, ceea ce aruncă un nou val de îndoială asupra descoperirii.
O altă problemă este că Microsoft nu a publicat un studiu revizuit de experți care să demonstreze fără echivoc realizarea sa. Deși un articol a apărut în revista Nature, acesta descrie doar o metodă de citire a informației din qubiții topologici, fără să ofere o dovadă clară că aceștia chiar există.
Ce urmează pentru Microsoft și computația cuantică?
În ciuda controverselor, Microsoft rămâne încrezător în direcția sa de cercetare. Chetan Nayak, liderul echipei de computație cuantică de la Microsoft, a recunoscut că nu se aștepta la o acceptare imediată din partea comunității științifice. Totuși, el susține că datele experimentale sunt solide și că alți cercetători sunt interesați de această abordare.
Însă, pentru ca afirmațiile Microsoft să fie luate în serios, este nevoie de mai multe dovezi experimentale și de validare independentă. Fără aceste elemente, rămâne posibilitatea ca hype-ul din jurul qubiților topologici să fie doar un pas prematur într-o cursă lungă și dificilă către computația cuantică practică.
În concluzie, anunțul Microsoft a stârnit mult entuziasm, dar și numeroase întrebări. Rămâne de văzut dacă viitoarele experimente vor confirma sau infirma această descoperire. Până atunci, scepticismul cercetătorilor este justificat, iar computația cuantică mai are încă un drum lung de parcurs până să devină realitate.