Marile orașe din lume care se scufundă pe zi ce trece. Nu doar Veneția se află în pericol

Marile orașe din lume care se scufundă pe zi ce trece. Pe măsură ce schimbările climatice se intensifică și activitățile umane continuă să afecteze solul, tot mai multe orașe din întreaga lume se confruntă cu un fenomen geologic alarmant: subsidența, adică scufundarea treptată a terenului. Deși Veneția este deseori menționată drept simbol al acestui fenomen, alte mari orașe ale lumii – inclusiv capitale metropolitane și centre economice globale – sunt la fel de vulnerabile, dacă nu chiar mai afectate. Acest articol îți oferă o privire detaliată asupra fenomenului de scufundare a orașelor, cauzele acestuia, precum și exemple concrete ale celor mai afectate metropole.

Ce este subsidența și de ce are loc

Subsidența este un proces natural sau antropic prin care suprafața solului coboară în timp. În cazul orașelor mari, acest fenomen este agravat de acțiuni umane precum:

• Extragerea excesivă a apelor subterane;
• Forajele pentru gaze naturale, petrol sau minerale;
• Compactarea solului sub greutatea construcțiilor;
• Cutremure și activitatea tectonică;
• Drenarea zonelor umede.

Pe lângă toate aceste cauze directe, schimbările climatice contribuie indirect la accentuarea fenomenului. Topirea calotelor glaciare duce la creșterea nivelului mărilor și oceanelor, ceea ce agravează consecințele scufundării terenurilor.

Cazul special al ajustării izostatice glaciare

Un aspect geologic mai puțin cunoscut, dar relevant în special pentru orașe din America de Nord, este ajustarea izostatica glaciara (GIA).

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Acest fenomen apare atunci când scoarța terestră se reechilibrează după topirea straturilor groase de gheață care o apăsau în timpul epocilor glaciare. Astfel, în timp ce unele regiuni din centrul continentului se ridică, altele – precum coastele – se scufundă.

Vezi și: Top 10 orașe în pericol de scufundare, până în 2030: de ce să le vizitezi acum, înainte să ajungă ca Atlantida

Jakarta, Indonezia – orașul care se scufundă cel mai rapid

Capitala Indoneziei, situată pe insula Java, este considerată orașul cu cea mai rapidă rată de subsidență din lume. În unele zone, Jakarta se scufundă cu până la 30,5 centimetri pe an, o cifră alarmantă. Peste 40% din oraș se află deja sub nivelul mării.

Motivul principal este extragerea ilegală a apelor subterane, într-un oraș unde accesul la apă potabilă este limitat, iar rețeaua publică nu face față nevoilor celor peste 9 milioane de locuitori.

Zonele umede ale insulei sunt astfel drenate în mod constant, provocând tasarea solului și creșterea riscului de inundații.

Guvernul indonezian, conștient de pericol, a propus mutarea capitalei la 1.300 km distanță, în insula Borneo, unde se construiește deja orașul Nusantara.

New York, SUA – greutatea istoriei și efectele glaciațiunii

Deși rata de scufundare în New York este mai redusă (1-2 mm pe an), orașul este vulnerabil din cauza ajustării izostatice glaciare și a creșterii continue a nivelului oceanului.

Greutatea celor peste 1 milion de clădiri din oraș, care însumează aproximativ 800 de milioane de tone, contribuie și ea la fenomen, dar este un factor secundar.

Potrivit unui studiu din 2023, nivelul mării ar putea crește între 0,4 și 0,6 metri în următorii 100 de ani, ceea ce va afecta grav infrastructura, în special în zonele joase din Brooklyn și Manhattan.

Vezi și: Orașele din această țară se scufundă în Pământ: Ce avertizează oamenii de știință

Houston, Texas – lecțiile extragerii nesustenabile a apei

În Houston, subsidența a atins cote dramatice. Orașul s-a scufundat cu aproape 3 metri în anumite zone din 1917 până astăzi, în principal din cauza exploatării apelor subterane. Pe măsură ce apa este extrasă, particulele fine de sol se compactează, iar terenul coboară – un proces ireversibil.

Chiar dacă reglementările privind extragerea apei au încetinit fenomenul, daunele structurale asupra infrastructurii, clădirilor și rețelelor de canalizare sunt deja semnificative.

Rotterdam, Țările de Jos – sub nivelul mării, dar cu soluții tehnologice

Rotterdam este deja 90% sub nivelul mării și continuă să se scufunde cu 1,5 cm pe an. Totuși, Olanda are un istoric impresionant de adaptare la viața sub nivelul apei, folosind diguri, pompe și baraje sofisticate.

Un factor agravant este drenarea turbăriilor, soluri umede bogate în materie organică, care se compactează rapid după uscare. În plus, se estimează că nivelul mării va crește cu 14–47 cm până în 2050, punând și mai multă presiune pe sistemele de protecție.

Virginia Beach, SUA – o combinație periculoasă de factori

Orașul de pe coasta estică a SUA se confruntă cu cea mai rapidă scufundare din regiune. Aici, fenomenul este determinat atât de extragerea apelor subterane, cât și de ajustarea izostatică. Se adaugă și creșterea nivelului mării, ceea ce face ca zonele de coastă să fie din ce în ce mai expuse.

Proiecțiile indică o creștere a nivelului apei cu peste 60 cm până în 2050, ceea ce ar putea afecta infrastructura urbană și rezidențială.

Bangkok, Thailanda – urbanizare rapidă și sol instabil

Capitala Thailandei, un oraș de peste 10 milioane de locuitori, este construită pe sol argilos moale, extrem de susceptibil la compactare.

Transformarea dintr-un oraș cu canale în unul urbanizat, cu clădiri grele și rețele de drumuri, a agravat rapid problema subsidenței.

La aceasta se adaugă extragerea excesivă a apelor subterane. Potrivit Băncii Mondiale, până la 70% din costurile generate de inundațiile din Bangkok în 2050 vor fi cauzate de tasarea solului, nu de nivelul mării.

Vezi și: Orașul care se scufundă văzând cu ochii. Vizitat și adorat de români, acesta se luptă cu marea ca să nu dispară. Cum vor autoritățile italiene să salveze bijuteria turistică Veneția

Marile orașe din lume care se scufundă pe zi ce trece

Pe lângă exemplele de mai sus, alte orașe mari din lume se confruntă cu un risc crescut de subsidență și inundații, printre care:

• Shanghai, China – afectat de greutatea clădirilor și de extragerea apelor subterane;
• Lagos, Nigeria – creștere urbană necontrolată și infrastructură slabă în fața apelor;
• Manila, Filipine – similar cu Jakarta și Bangkok, afectat de dezvoltarea rapidă și solul instabil;
• Venetia, Italia – simbolul global al orașului care se scufundă, cu o rată de aproximativ 2 mm pe an, combinată cu maree tot mai frecvente.

Ce soluții există?

Deși în unele cazuri subsidența este ireversibilă, orașele pot încetini procesul și pot diminua efectele prin:

• Reglementarea strictă a extragerii apelor subterane;
• Construirea de infrastructuri reziliente la inundații: diguri, baraje, pompe;
• Folosirea tehnologiilor de cartografiere și monitorizare geologică;
• Relocarea populației și a infrastructurii din zonele cele mai afectate;
• Refacerea zonelor umede pentru a stabiliza solul.
• Fenomenul orașelor care se scufundă este o realitate tot mai alarmantă, cu implicații serioase asupra vieții urbane, infrastructurii și securității alimentare.

Deși nu poate fi oprit complet, prin acțiuni coordonate și politici durabile, ritmul subsidenței poate fi redus, iar impactul poate fi gestionat.

Veneția nu este singurul oraș în pericol. De la Jakarta la New York și Bangkok, marile metropole ale lumii se află în fața unei provocări geologice majore, care va cere inovație, investiții și viziune pe termen lung.