Majoritatea britanicilor nu mai sunt mândri de țara lor după Brexit, iar societatea pare tot mai divizată, arată un studiu amplu

Un sondaj realizat de Institutul de politici publice al King’s College London împreună cu Ipsos, și prezentat de The Independent, arată o schimbare de stare de spirit deloc flatantă pentru Regatul Unit: tot mai puțini britanici spun că se simt mândri de țara lor, iar percepția că societatea este „ruptă în tabere” a crescut semnificativ în ultimii cinci ani. Practic, ceea ce a început ca o polarizare pe tema Brexit pare să se fi transformat într-o divizare mai generală, legată de imigrație, de așa-numitele „războaie culturale” și de ritmul schimbărilor din societate.

Potrivit cercetării, procentul celor care declară că au un sentiment de mândrie față de Marea Britanie a căzut de la 56% la 46% în doar cinci ani, ceea ce autorii studiului descriu drept o scădere abruptă pentru o țară care își cultivă, de regulă, identitatea națională. În paralel, a crescut foarte mult și numărul celor care cred că „lucrurile erau mai bune înainte”.

Brexitul a deschis ruptura, „războaiele culturale” au adâncit-o

Cercetătorii de la King’s College explică faptul că nu mai vorbim doar despre tabăra pro-Brexit versus anti-Brexit, așa cum se întâmpla imediat după referendum. Între timp, sentimentul de divizare s-a „mutat” către alte teme: imigrația, drepturile minorităților, identitatea de gen, ritmul schimbării culturale. 84% dintre respondenți spun acum că percep o țară divizată, față de 74% în 2020, adică aproape toată populația adultă vede o societate fragmentată.

Jumătate dintre cei chestionați cred că Marea Britanie „se schimbă prea repede” din punct de vedere cultural, iar aproape la fel de mulți spun că și-ar dori ca țara „să fie la fel ca înainte”. Acest tip de nostalgie socială – ideea că prezentul e mai prost decât trecutul – a devenit vizibilă în toate grupele de vârstă, nu doar la generațiile mai mari. Sociologii avertizează că exact acest amestec de nostalgie, anxietate culturală și neîncredere în clasa politică alimentează polarizarea.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Imigrația și identitatea de gen, surse noi de tensiune

Un alt rezultat notabil al sondajului este creșterea percepției de tensiune între britanicii născuți în Regat și imigranți: 86% spun acum că simt această tensiune, în creștere față de anii trecuți. Asta arată că dezbaterea despre migrație nu mai este doar una economică sau administrativă, ci a intrat în zona de identitate: cine suntem, cum trebuie să arate țara, cât de repede acceptăm schimbarea.

În același registru se înscrie și schimbarea de atitudine față de drepturile persoanelor transgender. Ponderea celor care consideră că aceste drepturi „au mers prea departe” s-a dublat față de 2020. Interesant este că această tendință apare și la cei mai tineri – deși rămân, totuși, mult mai deschiși decât generațiile mai vârstnice. Pentru autorii studiului, asta arată că „războaiele culturale” nu sunt doar o temă de presă importată din SUA, ci sunt resimțite real în societatea britanică.

84% dintre respondenți percep Marea Britanie ca fiind tot mai divizată, pe fondul dezbaterilor despre imigrație, schimbări culturale și identitate. (Foto: Playtech)

Un declin de încredere care lovește direct în identitatea națională

Ce îi îngrijorează pe cercetători este că această scădere a mândriei naționale vine la pachet cu un sentiment general de declin: oamenii simt că țara este mai dezbinată, că politica este mai agresivă, că dezbaterea publică este mai brutală și că „viitorul nu mai arată atât de bine”. Directorul institutului de la King’s College a vorbit chiar despre „o creștere înfricoșătoare a percepției de diviziune” într-un interval relativ scurt.

Pentru mediul politic de la Londra, un astfel de tablou sociologic e complicat: după Brexit, multe promisiuni au fost legate de recăpătarea mândriei naționale și a controlului. Or, dacă după câțiva ani o majoritate spune că nu mai e mândră de țară și că societatea e și mai divizată, înseamnă că acel capital simbolic nu doar că nu s-a consolidat, ci s-a erodat. Iar asta poate alimenta atât populismul, cât și discursul nostalgic de tip „haideți să facem iar Marea Britanie ceea ce a fost”.