Legea moștenirii între frați. Cine primeşte şi cât la succesiune

Moștenirea între frați ridică numeroase întrebări juridice și emoționale. Codul Civil stabilește reguli clare, dar diferite în funcție de poziția fraților față de defunct. Totul pornește de la principiul echității și de la ierarhia claselor de moștenitori.

Ce se întâmplă când frații sunt chiar copiii defunctului

Atunci când frații moștenesc în calitate de copii ai defunctului, ei se află în cea mai avantajoasă poziție juridică. Descendenții direcți fac parte din prima clasă de moștenitori și îi exclud automat pe toți ceilalți.

Legea pornește de la ideea că patrimoniul trebuie să ajungă, în primul rând, la urmașii direcți. Împărțirea se face în mod egal între copiii de același grad, fără diferențieri legate de vârstă sau sex.

Dacă există un soț supraviețuitor, regula se schimbă. Acesta primește un sfert din moștenire, iar restul de trei sferturi se împarte în mod egal între frați. În acest fel, legea recunoaște atât legătura conjugală, cât și continuitatea patrimoniului în cadrul generației următoare.

Zodiile care atrag noroc și abundență începând cu 8 decembrie. Vin bani din surse neaşteptate

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

Un rol important îl are și reprezentarea succesorală, prin care nepoții pot veni la moștenire în locul unui părinte decedat, preluând partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia.

Cum se împarte moștenirea când frații sunt colaterali privilegiați

Dacă defunctul nu a avut copii, iar la succesiune vin frații săi, aceștia sunt considerați colaterali privilegiați și fac parte din clasa a doua de moștenitori. În acest caz, frații pot moșteni alături de părinții defunctului și de soțul supraviețuitor.

Proporțiile diferă în funcție de cine mai este în viață. Atunci când soțul supraviețuitor concurează atât cu părinții, cât și cu frații, clasa a doua primește două treimi din avere. Dacă soțul este singurul care concurează cu această clasă, partea se reduce la jumătate. Împărțirea între părinți și frați este și ea precis reglementată. Dacă există un singur părinte, acesta primește un sfert, iar frații trei sferturi.

Dacă ambii părinți sunt în viață, aceștia împart jumătate, iar cealaltă jumătate revine fraților. În lipsa uneia dintre categorii, cealaltă preia întreaga parte destinată clasei a doua.

Pot frații fi excluși total de la moștenire?

Un aspect esențial este influența testamentului asupra drepturilor fraților. Spre deosebire de copii și de soțul supraviețuitor, frații nu beneficiază de rezerva succesorală.

Aceasta înseamnă că pot fi oricând dezmoșteniți prin voința expresă a testatorului. Libertatea de a dispune de propria avere permite orientarea bunurilor către alte persoane, rude sau chiar terți.

Această posibilitate poate genera situații tensionate în familie, mai ales atunci când frații ar fi avut, potrivit legii, cote importante din succesiune.

În lipsa unui testament, se aplică strict regulile prevăzute de Codul Civil. În prezența unuia, însă, drepturile fraților pot fi reduse semnificativ sau chiar eliminate complet, moștenirea fiind redistribuită conform ultimei voințe a defunctului.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.