25 nov. 2025 | 15:55

Legătura socială poate reduce riscul de demență cu 50%: Concluziile cercetătorilor și lecția din filmul „A Road To Remember”

ȘTIINȚĂ
Legătura socială poate reduce riscul de demență cu 50%: Concluziile cercetătorilor și lecția din filmul „A Road To Remember”
Legătura socială poate reduce riscul de demență cu 50% / Foto: Foto: Pasdur

Un număr tot mai mare de studii confirmă ceea ce mulți intuiau deja: timpul petrecut alături de cei dragi are un impact direct asupra sănătății noastre cognitive.

Într-o perioadă în care ritmul vieții lasă puțin loc pentru întâlniri reale, Organizația Mondială a Sănătății avertizează că singurătatea a devenit „o amenințare ascunsă la adresa sănătății”.

În Statele Unite, spre exemplu, două treimi dintre persoanele care se declară singure pun acest sentiment pe seama lipsei timpului petrecut cu familia, o îngrijorare care depășește sfera emoțională și intră în cea medicală, dar situația e aplicabilă și la noi, în România.

Cercetările recente arată că izolarea socială nu afectează doar starea de spirit, ci poate contribui și la deteriorarea funcțiilor cognitive.

În noul documentar National Geographic A Road To Remember, actorul Chris Hemsworth explorează acest subiect împreună cu tatăl său, Craig, diagnosticat cu Alzheimer, pentru a înțelege cât de mare este rolul conexiunilor sociale în protejarea memoriei.

Social frailty, un indicator puternic pentru riscul de demență

În călătoria lor, cei doi sunt însoțiți de Dr. Suraj Samtani, cercetător în cadrul Centre for Healthy Brain Ageing din Australia.

El studiază de ani buni „vulnerabilitatea socială”, un indice care evaluează resursele sociale ale unei persoane și măsoară dacă acestea sunt suficiente pentru a-i susține nevoile de interacțiune.

Potrivit lui Samtani, efectele izolării sunt comparabile cu alte riscuri majore pentru sănătate: „Știm deja că lipsa conexiunilor sociale este nocivă pentru creier. De exemplu, impactul singurătății poate fi asemănat cu fumatul a 15 țigări pe zi”. Totuși, cercetările sale au identificat două elemente esențiale care pot reduce dramatic riscul de demență.

Primul element este contactul constant cu prietenii și familia, ideal de câteva ori pe lună sau chiar mai des. Al doilea este existența unei persoane de încredere căreia să îi putem împărtăși preocupările.

Combinarea acestor două „ingrediente” poate reduce riscul de demență la jumătate și poate încetini declinul cognitiv chiar și după ce acesta a început.

Un articol publicat în The Journals of Gerontology Series B confirmă faptul că vulnerabilitatea socială este un predictor important pentru instalarea demenței.

Totodată, cercetătorul spune că interacțiunile diverse, desfășurate și în afara mediului familial, au un efect complex asupra creierului, oferindu-i o „stimulare” necesară pentru a menține funcțiile cognitive active.

Drumul memoriei: cum funcționează terapia prin reamintire

În documentar, Chris și Craig Hemsworth retrăiesc momente importante din trecut, vizitând locuri cu valoare afectivă. Acest demers nu este doar emoționant, ci și terapeutic, întrucât rememorarea experiențelor poate avea un impact pozitiv asupra pacienților cu tulburări de memorie.

Dr. Samtani explică faptul că activitățile care implică rememorarea și discuțiile despre experiențe personale contribuie la încetinirea declinului cognitiv.

În același timp, ele ajută familiile să înțeleagă mai bine provocările cu care se confruntă persoanele diagnosticate cu demență.

Mesajul documentarului este clar: deși boala Alzheimer nu poate fi oprită, există metode eficiente pentru a diminua viteza cu care avansează.

Conexiunile sociale regulate, diversificate și autentice sunt printre cele mai puternice instrumente pe care le avem la dispoziție.

Într-o lume în care timpul pare mereu insuficient, dovezile arată că petrecerea unor momente cu oamenii apropiați nu este doar un lux, ci o necesitate esențială pentru sănătatea creierului.

Construcția unor relații solide, menținerea dialogului și oferirea încrederii pot fi, în final, pașii simpli care ne protejează memoria pe termen lung.