La ce distanţă de zidurile blocului este legal să se amplaseze pubelele de gunoi. Mulţi români nu ştiu regulă
Când apar discuţii în scara blocului despre mirosuri, dăunători sau disconfort, primul lucru întrebat este „Cât de aproape e voie să fie pubelele de zid?”. Răspunsul corect nu se măsoară „de la zid”, ci de la ferestrele locuinţelor sau, în cazuri speciale, de la faţada fără ferestre a celei mai apropiate clădiri. Regula nu este una „de bun-simţ” sau un zvon de pe internet, ci se găseşte negru pe alb în normele sanitare în vigoare.
Ce spune legea – regula generală de 10 metri
Regula de bază se aplică platformelor destinate depozitării recipientelor pentru colectarea deşeurilor municipale (platformele gospodăreşti). Acestea trebuie amenajate la o distanţă de minimum 10 metri de ferestrele locuinţelor şi trebuie împrejmuite, impermeabilizate, cu pantă de scurgere, sistem de spălare şi sifon racordat la canalizare. Prevederea se regăseşte la art. 4 lit. a) din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 privind normele de igienă, în forma actualizată.
În practică, asta înseamnă că, dacă platforma este aşezată în aer liber, distanţa legală se raportează la cea mai apropiată fereastră a unei locuinţe din blocurile învecinate. Nu se ia ca reper un simplu „zid” sau colţ de clădire fără deschideri către locuinţe, ci ferestrele camerelor de locuit, exact cum cere textul normei.
Excepţia pentru spaţii înguste – regula de 5 metri
Legiuitorul a prevăzut şi situaţiile în care constrângerile de spaţiu nu permit amenajarea unei platforme conforme. În acest caz, se pot amplasa pubele (fără platformă clasică) în spaţii protejate şi asigurate, la minimum 5 metri de faţada neprevăzută cu ferestre a celei mai apropiate locuinţe/imobil, cu condiţia ca ritmul de evacuare a deşeurilor să fie zilnic. Această excepţie este prevăzută la art. 4 lit. a^1) din acelaşi Ordin 119/2014 (modificat prin Ordinul MS nr. 994/2018).
Pe scurt: dacă locul este strâmt şi nu încape o platformă „ca la carte”, pubelele pot fi trase la 5 metri de un perete fără ferestre, dar numai cu colectare zilnică şi în spaţiu protejat, astfel încât să nu creeze disconfort sau riscuri sanitare vecinilor.
Detalii utile pentru asociaţii şi administraţii
Norma nu se opreşte la distanţe. Pentru platforme, documentul impune împrejmuire, impermeabilizare, pantă de scurgere, spălare şi sifon racordat la canalizare, precum şi dimensionarea în funcţie de indicele de generare a deşeurilor şi ritmul de evacuare. Aceste cerinţe ajută la limitarea mirosurilor, scurgerilor şi la curăţenia zonei.
De asemenea, normele sanitare din Ordinul 119/2014 sunt obligatorii pentru întreaga populaţie, iar nerespectarea lor atrage răspunderea prevăzută de lege (disciplinară, administrativ-materială, civilă ori penală, după caz). Acest principiu este menţionat chiar la începutul documentului, la articolele 2 și 3.
Pentru mediul rural (sisteme individuale), actul normativ mai prevede că locul de amplasare a depozitelor de deşeuri trebuie ales astfel încât să nu producă disconfort vecinilor şi să fie la cel puţin 10 m de ferestrele locuinţelor – încă o confirmare că etalonul rămâne fereastra locuinţei, nu zidul în sine.
Cum eviţi conflictele în practică
Înainte de a muta sau construi o platformă, este recomandat ca asociaţia de proprietari/administratorul să verifice planurile de situaţie ale blocului, să identifice ferestrele de locuit cele mai apropiate şi să măsoare corect distanţele. În spaţii limitate, soluţia cu pubele la 5 m de o faţadă fără ferestre poate fi legală doar dacă se asigură evacuare zilnică şi spaţiul este protejat şi asigurat (împrejmuire, acces pentru maşina de salubritate etc.), conform art. 4 lit. a^1).
Nu în ultimul rând, pot exista reglementări locale (hotărâri ale consiliilor locale, regulamente de salubrizare) care să detalieze implementarea, însă acestea nu pot contraveni distanţelor minime din normele sanitare naţionale. Pentru fundamentare şi evitarea oricăror confuzii, Ordinul MS nr. 119/2014 – în forma actualizată – rămâne referinţa principală.