Istoricii și academicienii avertizează că enciclopedia AI a lui Elon Musk, Grokipedia, copiază Wikipedia și promovează narative de extremă dreapta

Grokipedia, proiectul de enciclopedie „verificată de inteligență artificială” anunțat de Elon Musk drept o alternativă „mai bună decât Wikipedia”, a început cu stângul. Mai mulți istorici și cercetători europeni și britanici au constatat că platforma preia pasaje întregi din Wikipedia, le amestecă cu comentarii de pe forumuri și le pune pe același nivel cu lucrări academice, rezultatul fiind articole cu erori factuale și o evidentă împingere spre teme și formulări preferate de zona de dreapta radicală. Avertismentul vine în special de la istoricul britanic Sir Richard Evans, unul dintre cei mai respectați specialiști în istoria celui de-al Treilea Reich, invitat să testeze Grokipedia, scrie The Guardian.

„AI-ul adună tot”: de la elogii inventate la biografii denaturate

Primul semnal de alarmă a venit chiar din partea istoricului Richard Evans, care a descoperit că propria sa pagină de pe Grokipedia era plină de neadevăruri: i se atribuia o conducere academică pe care nu a avut-o, i se menționa un doctorat sub altă coordonare și chiar succesiuni de funcții care nu există în realitate. Problema, spune el, este că sistemul construit de Musk „aspiră” informații fără să le ierarhizeze și pune contribuțiile anonime din chatroom-uri pe același nivel cu monografiile și biografiile bazate pe arhive. „AI-ul doar hooveră tot”, a sintetizat Evans, explicând că, în acest model, un comentariu de pe un canal online poate cântări la fel de mult ca un studiu premiat.

Istoricul a mai dat un exemplu relevant: în articolul despre Albert Speer, arhitectul lui Hitler și ministru al înarmării, Grokipedia repeta exact narativul autojustificator al lui Speer, deși acesta fusese demontat în 2017 într-o biografie amplu documentată. La fel, în pagina despre istoricul marxist Eric Hobsbawm apăreau informații greșite despre viața lui, inclusiv faptul că ar fi trăit hiperinflația germană din 1923 sau că ar fi fost ofițer de transmisiuni – elemente care nu apar în biografiile serioase. Acest tip de amestec între adevăr, zvon și propagandă e exact ceea ce mediul academic încearcă să evite.

Enciclopedia lui Musk și tenta ideologică de dreapta

Criticile nu s-au oprit la partea de acuratețe. Cercetători precum David Larsson Heidenblad, de la Centrul pentru Istoria Cunoașterii din Lund (Suedia), au spus că aici se ciocnesc două „culturi ale cunoașterii”: cea a Silicon Valley, care acceptă „lansăm acum, corectăm mai târziu”, și cea universitară, care își clădește autoritatea prin verificări, note de subsol și revizuiri de durată. În Grokipedia, prima cultură a câștigat – iar asta o face vulnerabilă la influență politică.

Mai grav este că unele pagini sensibile păreau scrise cu o cheie favorabilă extremei drepte. De pildă, Grokipedia descria organizația britanică Britain First drept „partid politic patriotic”, formulare care i-a mulțumit liderului său, Paul Golding, condamnat în 2018 pentru infracțiuni motivate de ură împotriva musulmanilor – în timp ce Wikipedia o numește clar „grup neo-fascist” și „organizație de ură”. La fel, în pagina despre invazia rusă în Ucraina erau prezentate, la loc de cinste, justificările Kremlinului – „denazificare”, protejarea rușilor etnici, eliminarea amenințărilor la adresa Rusiei – în timp ce caracterizările critice față de Vladimir Putin, prezente în Wikipedia, erau estompate.

Acest tip de redactare nu apare în vid. În aceeași perioadă în care lansa Grokipedia, Elon Musk posta pe X mesaje în care vorbea despre o „război civil inevitabil” în Marea Britanie sau despre necesitatea unei alianțe cu „hard men” ai dreptei radicale. În plus, proiectul ar fi fost încurajat și dinspre cercul politic al lui Donald Trump, prin consilieri care de ani de zile acuză Wikipedia că ar fi „capturată de activiști de stânga”. De aici rezultă și temerea principală a istoricilor: dacă „stilizezi” o enciclopedie prin AI și o pui sub controlul unei singure persoane foarte influente, atunci controlul asupra „adevărului” devine și el personalizabil.

Transparență vs. autoritate fabricată de AI

Reprezentanții Fundației Wikimedia au reacționat reținut, dar ferm, arătând că punctul forte al Wikipedia este tocmai transparența: se vede cine editează, se văd sursele, există comunități de voluntari care corectează în timp real și există reguli clare pentru neutralitate. Grokipedia, spun experții citați de The Guardian, cere același nivel de încredere, dar nu oferă aceeași vizibilitate asupra modului în care AI-ul a ales informațiile. Andrew Dudfield, șeful AI la organizația britanică de fact-checking Full Fact, a pus întrebarea esențială: putem avea încredere într-o enciclopedie generată de AI, dacă nu știm din ce seturi de date a fost hrănită și cât de mult au intervenit oameni cu preferințe politice?

În acest context, istorici precum Peter Burke avertizează că pericolul nu este doar propaganda fățișă – aceea poate fi sesizată de mulți – ci și autoritatea falsă, dată de anonimatul și tonul enciclopedic al textelor. Dacă un cititor nu știe că un articol a fost compilat de un model AI, pe baza unor materiale de calitate inegală, îl poate lua drept adevăr stabilit. Iar dacă astfel de texte ajung, cum spune Musk, „în orbită, pe Lună și pe Marte”, pentru a fi „păstrate pentru viitor”, atunci riscăm să arhivăm și greșelile, și biasurile.