Inteligența artificială deschide porțile celei mai mari arhive evreiești medievale

Cairo Geniza, una dintre cele mai vaste și misterioase colecții de documente evreiești medievale, devine în sfârșit mai accesibilă datorită progreselor rapide din domeniul inteligenței artificiale. Deși cercetătorii au studiat această comoară istorică timp de peste un secol, ritmul lent al transcrierii manuale a lăsat nenumărate documente în umbră. Acum, tehnologia oferă o perspectivă complet diferită: aceea în care mii de fragmente disparate pot prinde viață în doar câteva secunde, dezvăluind povești uitate și contexte istorice pierdute. Proiectul de transcriere MiDRASH, dezvoltat de cercetători din Israel și finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, își propune tocmai acest lucru — să transforme o arhivă uriașă într-o resursă vie, accesibilă și ușor de analizat.

Ceea ce până nu demult părea o muncă imposibilă începe să capete contur datorită unui model de AI antrenat special pentru a citi scrieri vechi de până la o mie de ani. Cercetătorii nu mai trebuie să răsfoiască manual impresionantele imagini digitalizate, ci pot căuta nume, cuvinte, expresii și conexiuni între fragmente într-un mod rapid și organizat. Într-o lume în care documentele Cairo Geniza acoperă limbi precum ebraica, araba, aramaica și idiș, iar stilurile caligrafice diferă radical de la un text la altul, tehnologia devine un aliat neașteptat și extrem de eficient.

O colecție monumentală readusă la viață

Cairo Geniza include peste 400.000 de documente, însă doar o mică parte dintre acestea au fost analizate temeinic până acum. Deși totul a fost digitalizat în ultimii ani, majoritatea fragmentelor nu sunt structurate, multe sunt incomplete, iar doar aproximativ o zecime beneficiază de transcrieri clare. În lipsa unui sistem care să le organizeze, colecția a rămas, pentru multe generații de cercetători, o provocare uriașă, un puzzle istoric aparent imposibil de completat.

Aici intervine proiectul MiDRASH. Folosind tehnici avansate de machine learning, cercetătorii instruiesc o inteligență artificială capabilă să recunoască litere, forme, variații grafice și structuri lingvistice specifice epocii medievale. Scopul nu este doar transcrierea brută, ci reconstituirea cât mai fidelă a contextului original. Fragmente provenite din documente diferite pot fi reasamblate, pagini pierdute pot fi teoretic identificate, iar conexiuni între personaje istorice pot fi trase mai rapid decât oricând.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pentru ca eficiența sistemului să crească, manuscrisele cele mai dificile sunt revizuite de specialiști umani. Corecturile acestora sunt reintegrate în instrument, îmbunătățind treptat acuratețea modelului. Rezultatul este un proces colaborativ între oameni și algoritmi, care accelerează descifrarea unor texte considerate până acum aproape imposibil de interpretat.

Profesorul Nachum Dershowitz, unul dintre cercetătorii principali ai proiectului MiDRASH – un program dedicat analizei, prin tehnici de machine learning, a bazei de date digitale a Bibliotecii Naționale a Israelului ce include toate manuscrisele ebraice cunoscute, inclusiv pe cele din Cairo Geniza – ține în mână un fragment din secolul al XI-lea. Documentul conține răspunsuri redactate de rabinii perioadei geonice la întrebările care le-au fost adresate. Fotografia a fost realizată la Ierusalim, pe 24 noiembrie 2025. FOTO: Reuters/Ronen Zvulun

Povești uitate, readuse în prezent cu ajutorul tehnologiei

Un exemplu impresionant de document transcris recent de sistemul AI este o scrisoare din secolul al XVI-lea, scrisă în idiș de Rachel, o văduvă din Ierusalim, către fiul ei stabilit în Egipt. Pe marginea manuscrisului se află notat și răspunsul acestuia, o mărturie directă despre eforturile de supraviețuire în timpul unei epidemii devastatoare care lovise Cairo. Fără ajutorul tehnologiei, astfel de fragmente ar fi putut rămâne neobservate sau neînțelese timp de încă multe decenii.

Contextul acestei colecții este la fel de fascinant. Documentele au fost păstrate într-o Geniză — un spațiu special al sinagogii în care erau depozitate textele sacre și documentele cu valoare religioasă sau administrativă, destinate ulterior îngropării rituale. Geniza din sinagoga Ben Ezra din Cairo a beneficiat de un climat excepțional de uscat, care a permis conservarea hârtiei pe o durată uimitoare.

Cairo, în perioada medievală, era cel mai mare și mai prosper oraș din Orientul Mijlociu, depășind Damascul și Bagdadul. A fost un centru vibrant al comerțului, al științei și al comunităților diverse, inclusiv una evreiască extrem de numeroasă și activă. Maimonide, unul dintre cei mai mari filosofi evrei și medic al familiei lui Saladin, a frecventat chiar această sinagogă. Toate aceste detalii transformă Geniza într-o oglindă a vieții cotidiene dintr-un oraș aflat la intersecția marilor rute comerciale și culturale.

Profesorul Nachum Dershowitz, unul dintre cercetătorii principali ai proiectului MiDRASH – un program dedicat analizei, prin tehnici de machine learning, a bazei de date digitale a Bibliotecii Naționale a Israelului ce include toate manuscrisele ebraice cunoscute, inclusiv pe cele din Cairo Geniza – ține în mână un fragment din secolul al XI-lea. Documentul conține răspunsuri redactate de rabinii perioadei geonice la întrebările care le-au fost adresate. Fotografia a fost realizată la Ierusalim, pe 24 noiembrie 2025. FOTO: Reuters/Ronen Zvulun

O nouă eră pentru studierea Evului Mediu

Descoperită la finalul secolului al XIX-lea, colecția a fost de atunci investigată fără oprire, dar volumul ei uriaș a lăsat numeroase goluri în cercetare. Acum, datorită inteligenței artificiale, cercetătorii pot reconstrui conexiuni între texte, persoane, familii și activități comerciale, reconstituind astfel o imagine mult mai completă a Evului Mediu. Unii specialiști chiar vorbesc despre posibilitatea creării „unui fel de Facebook medieval”, un sistem în care relațiile și interacțiunile sociale din trecut devin vizibile și analizabile într-un mod clar.

Proiectul MiDRASH promite să transforme modul în care percepi istoria și felul în care cercetătorii pot lucra cu documente vechi de secole. De la pergament la digital, lumea trecutului se redeschide într-un ritm fără precedent, iar tehnologia devine puntea prin care fragmentele unei lumi dispărute sunt adunate laolaltă într-o poveste coerentă și accesibilă.