Tehnologia dezvăluie secretele pergamentelor antice ale lui Platon

În inima Silicon Valley, cercetătorii combină inteligența artificială cu metodele științifice tradiționale pentru a aduce la lumină texte care, până nu demult, erau considerate de necitit. Mai bine de două milenii după moartea lui Platon, influența filosofului asupra lumii moderne continuă să fie incontestabilă. Recent, o echipă de cercetători a anunțat o descoperire remarcabilă: presupusul loc de odihnă al lui Platon, situat în grădina Academiei sale din Atena. Această revelație a venit după analiza minuțioasă a unui pergament străvechi recuperat din ruinele unei vile din Herculaneum, distrusă în urma erupției Vezuviului în anul 79 d.Hr.

Proiectul face parte dintr-o nouă generație de inițiative ce folosesc tehnologii avansate pentru a decoda, restaura și traduce texte antice sau chiar limbi pierdute. Utilizarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială a deschis posibilități nemaivăzute pentru decifrarea documentelor care au fost considerate indescifrabile până în prezent, scrie The Guardian.

Inovații și provocări în restaurarea textelor antice

Dr. Kilian Fleischer, papirolog implicat în studiul „Istoria Academiei”, un pergament care a oferit detalii prețioase despre viața lui Platon, a subliniat importanța acestor tehnologii: „Va avea un impact uriaș. Vor fi pergamente care vor fi citite cu aceste noi tehnici și care vor contribui la cunoștințele noastre despre antichitate și despre literatură în general. Acesta ar putea fi începutul unei a doua renașteri.”

Documentul, atribuit filosofului epicurean Philodemus și datând din primul secol, a fost obiectul cercetărilor îndelungate. Echipa își propune acum să realizeze o ediție mai completă a acestuia, o sarcină complicată având în vedere starea fragmentată a pergamentului și faptul că papiroiul este aproape la fel de negru ca cerneala cu care a fost scris. Multe secțiuni ale textului sunt estompate, lipsesc sau sunt ilizibile.

Tragedie fără margini! A murit marele actor în urmă cu puțin timp

Imagini indecente cu Simona Halep. Așa arăta înainte să-și micșoreze sânii, pozele sunt incendiare

Profesor Graziano Ranocchia, liderul proiectului la Universitatea din Pisa, a utilizat tehnologia de imagistică hiperpectrală pentru a analiza fragmentele de pergament cu lumina infraroșie. Această tehnică a scos la iveală litere invizibile ochiului uman, oferind cercetătorilor indicii vitale pentru reconstituirea cuvintelor lipsă. Procesul este comparabil cu rezolvarea unui puzzle lingvistic, unde adesea o singură literă poate clarifica întregul context.

„Este un sentiment minunat, acest moment când citești ceva nou și realizezi că aceasta este informația pe care alți cercetători au dorit-o de decenii sau chiar secole”, explică Dr. Fleischer. „Este ca și cum am călători în trecut, citind texte care nu au fost văzute de 2.000 de ani.”

Fragmente dintr-un pergament care a fost îngropat sub cenușa vulcanică după erupția din anul 79 d.Hr. a Muntelui Vezuviu ar putea să aducă noi informații despre ultimele ore din viața lui Platon. (Foto: Institutul Național de Cercetare)

Progrese și perspective în cercetarea pergamentelor

Datorită scanărilor detaliate, echipa a reușit să reconstituie între 20% și 30% din textul original, adăugând aproximativ 1.000 de litere noi la document. Cuvintele cheie precum „îngropat” și „grădină” nu apar în pergamentul însuși, fiind deduse din alte caractere și din contextul general.

Prof. Ranocchia descrie emoția descoperirii: „A vedea manuscrisul renăscând a fost o minune. Un pasaj de la sfârșitul pergamentului a fost deosebit de incitant, unde Philodemus menționează una sau posibil două opere necunoscute anterior despre megarieni și cinici. Aceasta este o descoperire crucială pentru noi.” Aceste noi texte ar putea fi găsite printre sutele de pergamente carbonizate și încă neexplorate din Biblioteca Națională din Napoli, sau poate chiar încă îngropate în cadrul vilei condamnate de la Herculaneum.

Acest proiect exemplifică cum tehnologia modernă poate aduce lumina asupra trecutului nostru comun, deschizând noi orizonturi în înțelegerea culturilor și limbajelor care au modelat civilizația umană. În plus, promite să aducă noi perspective asupra modului în care interacționăm cu patrimoniul nostru cultural și istoric.