Indexul de Trafic 2025: Cum arată mobilitatea orașelor din România, orele de vârf pe șosele

În 2025, mobilitatea urbană din România arată o schimbare semnificativă față de modelele tradiționale ale traficului.

Conform Indexului de Trafic 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, orașele mici precum Reșița, Giurgiu și Călărași se află în topul mobilității fluente, cu pierderi minime de timp în trafic, doar 3-3,5 zile lucrătoare pe an.

La polul opus, marile aglomerări urbane precum București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași se confruntă cu întârzieri semnificative, echivalente cu peste 12 zile de lucru pierdute anual în capitală, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din concediul legal de odihnă.

Orașele mici, modele de trafic eficient

Indicele arată că dimensiunea redusă a orașelor contribuie direct la fluiditatea traficului. Reșița consolidează primul loc, iar Oradea urcă spectaculos 17 poziții față de 2024, datorită investițiilor majore în infrastructură, precum deschiderea de pasaje subterane și implementarea semaforizării inteligente.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Alba Iulia și Bistrița au câștigat, de asemenea, câte opt poziții, demonstrând că îmbunătățirile locale pot avea un impact vizibil asupra timpului petrecut în trafic.

Primarul Reșiței, Ioan Popa, explică succesul orașului său: „Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și modernizarea principalelor artere rutiere au redus presiunea asupra mașinilor personale. Investițiile în infrastructură fac ca Reșița să devină un oraș mai eficient și mai prietenos pentru locuitori”.

În mod similar, autoritățile din Oradea pun saltul spectaculos în clasament pe seama unor proiecte de infrastructură bine coordonate, inclusiv extinderea centurii rutiere și conectarea acesteia la autostrada A3.

Prânzul, noul vârf de trafic

Un alt aspect important evidențiat de raport este schimbarea tiparului tradițional al orelor de vârf. Vitezele minime nu se mai înregistrează doar la începutul și sfârșitul zilei de lucru, ci între orele 11:00 și 14:00, când activitățile zilnice fragmentate generează congestii.

Această schimbare este alimentată de programe flexibile, livrări rapide, transport alternativ și drumuri scurte către școli, piețe sau birouri locale.

Florian Filat, directorul Institutului pentru Orașe Vizionare, explică că măsurile de mobilitate trebuie recalibrate pentru acest interval, nu doar pentru tradiționalul rush hour, pentru a asigura o circulație mai eficientă și mai sigură.

Analiza arată și excepții interesante la orașele mari: Brăila și Galați, cu populații de peste 150.000 de locuitori, se situează în zona verde a clasamentului, demonstrând că un trafic bine gestionat poate compensa dimensiunea orașului.

În schimb, Bucureștiul și alte mari aglomerări urbane continuă să fie afectate de aglomerație, evidențiind necesitatea unor soluții structurale și integrative pentru mobilitate urbană.

În final, Indexul de Trafic 2025 subliniază că timpul pierdut în trafic nu se măsoară doar în kilometri sau viteze, ci și în zile de viață, afectând calitatea vieții locuitorilor.

Optimizarea mobilității urbane rămâne o provocare esențială pentru administrațiile locale, iar investițiile strategice în infrastructură și managementul traficului se dovedesc esențiale pentru orașele din România.