Hrana pe bază de insecte pentru animale de companie, victimă a birocrației UE: „Tot ce e sustenabil pierde întotdeauna”

Hrana pentru animale de companie bazată pe insecte este ultima opțiune pentru producătorii europeni de insecte care se luptă să supraviețuiască financiar. Aceștia acuză birocrația Uniunii Europene că le sufocă industria și contribuie indirect la distrugerea mediului, scrie Politico.

Un substitut sustenabil pentru făina de pește, ignorat de reglementări

Sebastien Crépieux, directorul companiei Invers din regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, Franța, explică că intenția inițială a industriei de insecte a fost de a înlocui fishmeal-ul (făina de pește) utilizat în hrana peștilor de acvacultură cu o sursă mai sustenabilă de proteină. Deși Comisia Europeană a aprobat în 2017 utilizarea proteinelor din insecte în hrana pentru pești și, ulterior, în 2022, în hrana pentru porci și păsări, nu a interzis fishmeal-ul. Acest lucru menține o competiție inechitabilă, deoarece făina de pește este obținută ieftin din resurse naturale deja afectate de supraexploatare.

Potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU din 2024, până în 2021, 37,7% din stocurile de pește la nivel global erau pescuite la niveluri nesustenabile, față de 10% în anii ’70.

Hrana pentru animale de companie, un refugiu temporar

Pentru a supraviețui, mulți producători de insecte s-au reorientat spre hrana pentru animale de companie. Deși rămâne un segment de nișă, această hrană este promovată ca fiind hipoalergenă și mai ecologică. Crépieux susține că animalele reacționează pozitiv la acest tip de alimentație, dar admite că fără susținerea unor mărci mari precum Purina sau Acana, nu va deveni mainstream.

Organizațiile de mediu, cum ar fi Eurogroup for Animals și Compassion in World Farming, pun în întrebare beneficiile ecologice reale ale acestui tip de hrană. Francis Maugère de la Eurogroup atrage atenția că majoritatea insectelor nu sunt produse în Europa, iar creșterea lor necesită temperaturi și umiditate ridicate, ceea ce implică costuri energetice mari. De asemenea, lipsa dovezilor științifice solide privind caracterul hipoalergen este o altă problemă semnalată.

Barierele birocratice subminează economia circulară

Un alt obstacol major este interdicția UE privind hrănirea insectelor cu deșeuri alimentare post-consum, din motive de siguranță sanitară. Insectele sunt clasificate ca animale de fermă, iar regulile stricte introduse după criza BSE („boala vacii nebune”) interzic folosirea deșeurilor de tip catering. Oficialii Comisiei susțin că riscurile includ boli transmisibile grave precum pesta porcină africană, gripa aviară sau febra aftoasă.

Totuși, cercetători precum Cecilia Lalander de la Universitatea din Uppsala susțin că aceste riscuri pot fi evitate prin tratamente adecvate ale deșeurilor alimentare, precum fermentație sau uscare. Ea critică modelul economic actual care nu ia în calcul costurile de mediu ale soluțiilor convenționale, în timp ce modelele circulare, precum cel bazat pe insecte, plătesc pentru fiecare etapă a producției.

Crépieux concluzionează pesimist: „Tot ce e sustenabil pierde întotdeauna. E mereu mai ușor să iei din natură, pentru că e gratis”.