„Haiducul Muscelului” a refuzat să plece în exil alături de Regele Mihai și a continuat lupta anticomunistă. Pe Toma Arnăuțoiu, liderul vitejilor de la Nucșoara, l-au aruncat încă viu în groapă și au turnat var peste el

Toma Arnăuțoiu, cunoscut drept liderul grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara, a fost un om al onoarei și al deciziei asumate. Născut pe 14 februarie 1921 în satul Nucșoara, din județul Argeș, Toma provenea dintr-o familie de învățători și a fost educat în spiritul valorilor tradiționale: credință, loialitate, onoare și dragoste de țară.

Un ofițer regal care a ales rezistența în locul exilului

În anii ’40, cariera militară a lui Toma Arnăuțoiu părea promițătoare: în 1944 absolvea Școala de Ofițeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I” din Târgoviște și lupta pe frontul de Vest, fiind decorat cu Ordinul „Coroana României” clasa a V-a.

În decembrie 1944, acesta a fost rănit în luptele din Ungaria, dar după trei luni de spitalizare s-a întors în serviciul militar, ajungând la Regimentul 5 Roșiori, apoi, în 1946, fiind transferat la Regimentul de Gardă Călare.

A fost avansat la gradul de locotenent pe 6 august 1947, dar trei zile mai târziu, în contextul politic tensionat al vremii, a fost trecut în rezervă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În acel moment crucial din istoria României, când Regele Mihai a fost forțat de comuniști să abdice și să plece în exil, Toma Arnăuțoiu a avut șansa de a-l urma. Regele însuși i-a făcut această propunere, dar Toma a refuzat.

A spus că își va sluji patria rămânând aici și luptând împotriva regimului totalitar care se instala. Decizia sa, marcată de un profund simț al datoriei, avea să-l transforme într-un simbol al rezistenței românești împotriva comunismului.

Colonelul Gheorghe Arsenescu și formarea grupului „Haiducii Muscelului”

În iarna anului 1948, Toma Arnăuțoiu se întâlnea cu colonelul Gheorghe Arsenescu, un alt fost militar de carieră, care inițiase deja o mișcare de rezistență în nordul județului Muscel.

Din grupul format de Arsenescu, denumit „Haiducii Muscelului”, făceau parte oameni din toate categoriile sociale – de la avocați și proprietari de fabrici până la țărani, monahi și studenți.

În decembrie 1948, Arsenescu a început demersurile pentru a forma un nucleu similar în zona Nucșoara, în jurul familiei Arnăuțoiu.

În 1949, grupul de rezistență condus de Toma Arnăuțoiu a devenit activ. Din el făceau parte 16 partizani inițiali, printre care și fratele său, Petre Arnăuțoiu, precum și numeroase femei.

Împreună, aceștia aveau să reziste aproape un deceniu în munții Făgăraș, cu sprijinul direct al sute de săteni care îi susțineau cu alimente, informații și adăposturi. Această solidaritate a comunității din Nucșoara a fost esențială în supraviețuirea lor atât de îndelungată în fața represiunii comuniste.

Vezi și: Elisabeta Rizea, ”Viteaza de la Nucșoara”, eroina anticomunistă a României. Au aruncat-o în închisoare, unde o atârnau cu părul de cârlig și o băteau repetat până leșina

Vânat și persecutat de Securitate

Securitatea nu a încetat niciodată să îi vâneze. A mobilizat resurse impresionante, a recrutat informatori și a instalat echipamente de ascultare.

Au fost arestate rudele, prietenii și toți cei bănuiți că ofereau ajutor partizanilor. Într-un final, unul dintre foștii colegi de școală ai lui Toma Arnăuțoiu, Grigore Poinăreanu, a fost șantajat de Securitate și a acceptat să colaboreze.

Cuprins de viciu și vulnerabil în fața presiunilor, Poinăreanu a semnat un angajament prin care promitea să-i trădeze pe frații Arnăuțoiu. La 20 mai 1958, cei doi frați au coborât la casa lui, unde au fost ademeniți cu țuică în care fusese pus un tranchilizant.

După ce au fost capturați, au fost forțați să dezvăluie locația ascunzătorii unde se aflau Maria Plop, partenera de viață a lui Toma, fetița lor de doi ani și camaradul Constantin Jubleanu. Acesta a fost ucis într-un schimb de focuri, iar Maria a coborât din peșteră ținând în brațe copilul.

Toma Arnăuţoiu în 1942. Foto arhiva personală Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu via Adevărul

„Trăiască Armata Română!” au fost ultimele cuvinte ale lui Toma Arnăuțoiu înainte de a fi executat la Jilava

Timp de un an, partizanii arestați au fost anchetați la sediul Securității din Pitești. Tribunalul Militar al Regiunii a II-a i-a condamnat la moarte pe Toma și Petre Arnăuțoiu, dar și pe alți 14 susținători.

Cererile de comutare a pedepsei au fost respinse de Marea Adunare Națională. În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, toți 16 au fost executați la Penitenciarul Jilava.

Ultimele cuvinte ale lui Toma Arnăuțoiu, potrivit mărturiilor, au fost: „Trăiască Armata Română!”. Lovit de gloanțele plutonului de execuție, a căzut într-o groapă comună, unde trupul său a fost aruncat, încă viu, și peste care s-a turnat var.

Soarta sa, de o brutalitate greu de imaginat, a fost o expresie clară a cruzimii regimului comunist față de cei care refuzau să se supună.

Vezi și: Povestea incredibilă a „celui mai căutat om din România”. Ion Gavrilă Ogoranu, luptătorul anticomunist condamnat de 2 ori la moarte, care s-a ascuns de Securitate timp de 30 de ani

Un idealist într-o lume în derivă

Decizia lui Toma Arnăuțoiu de a rămâne în țară și de a lupta împotriva comunismului a fost o combinație între idealism, frustrare și onoare. Autoarea Aurora Liiceanu, care a analizat acest fenomen în mai multe lucrări, subliniază că alegerea sa nu poate fi judecată simplist.

El fusese crescut într-un mediu profund ancorat în valorile tradiționale românești și formarea sa militară îi insuflase un simț al responsabilității față de națiune.

Refuzul exilului și acceptarea unui destin periculos și incert au fost expresia unei revolte interioare, dar și a unei dorințe de a da sens propriei vieți într-o lume care îi luase totul.

De asemenea, influența carismatică a colonelului Gheorghe Arsenescu nu poate fi neglijată. Arsenescu era un om cu vocație de lider, cu experiență militară și o capacitate impresionantă de a atrage oameni în jurul unei idei.

El a creat în jurul său o atmosferă de eroism și de fraternitate, bazată pe simboluri puternice: crucea, revolverul, jurământul solemn. În această lume mitică a rezistenței, Toma a găsit un nou sens, o nouă misiune – poate chiar o prelungire a carierei militare pe care regimul i-o refuzase.

Vitejii din munți, lupta anticomunistă și un vis pentru eternitate

Lupta grupului de la Nucșoara, deși în final înfrântă, rămâne una dintre cele mai impresionante epopei ale rezistenței anticomuniste din Europa de Est. Zece ani de rezistență armată într-un context de teroare, sărăcie și trădare reprezintă un testament al curajului și al demnității umane.

Toma Arnăuțoiu și camarazii săi nu au fost doar opozanți ai comunismului, ci și păstrători ai unei conștiințe naționale care refuza să moară.

Astăzi, povestea lor revine în memoria colectivă ca simbol al unei generații sacrificate, dar neîngenuncheate. O generație care, în ciuda tuturor suferințelor, a preferat lupta până la capăt în locul unei existențe umilite în exil.

Toma Arnăuțoiu, haiducul Muscelului, a devenit astfel o figură emblematică a demnității românești în fața totalitarismului.

Vezi și: Libertatea s-a născut în închisoare, în brațele unei luptătoare anticomuniste. Povestea eroinei Iuliana Constantinescu Preduț și calvarul pe care l-a trăit în întuneric