Grădina Botanică din București, 165 de ani de istorie. Medicul Carol Davila a insistat să se înființeze ”Casa florilor” din Capitală

Bucureștiul oferă numeroase locuri unde se pot admira flori, dar unul singur se remarcă prin colecțiile impresionante de plante din toate colțurile lumii: Grădina Botanică din cartierul Cotroceni. Acest loc unic nu este doar o oază de verdeață în inima capitalei, ci și un centru de cercetare, educație și conservare a biodiversității.

Inițiativa lui Carol Davila și primii pași ai Grădinii Botanice

Fondată în 1860, grădina reprezintă o veritabilă casă a florilor, un spațiu unde plantele înfloresc și se dezvoltă, fiecare dintre ele spunând o poveste fără cuvinte, ci doar prin frumusețea lor naturală.

De la flori comune la specii rare și pe cale de dispariție, grădina oferă vizitatorilor o incursiune fascinantă în lumea botanicii.

Istoria Grădinii Botanice din București începe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când doctorul Carol Davila a insistat asupra necesității unui astfel de spațiu pentru dezvoltarea științei medicale și farmaceutice.

Ce pensie are Laura Lavric, în 2025. Îndrăgita cântăreaţă de muzică populară se plânge de guvernanţi: „Nu se poate aşa ceva”

Pomii fructiferi care trebuie tăiaţi la început de aprilie pentru roade îmbelşugate. Vor rodi până toamna

Astfel, în anul 1860, pe perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a fost fondată Grădina Botanică pe lângă Facultatea de Medicină și Farmacie.

Primul director al grădinii a fost botanistul Ulrich Hoffmann, care între 1860 și 1866 a amenajat acest spațiu cu rigoare și pasiune, transformându-l într-un loc ideal pentru studiul plantelor.

La acel moment, Grădina Botanică se întindea pe doar 7 hectare, un spațiu modest în comparație cu dimensiunea sa actuală.

Dezvoltarea grădinii și mutarea sa pe terenurile Vasile Șuțu

O etapă importantă în evoluția Grădinii Botanice a avut loc în anul 1866, când conducerea a fost preluată de profesorul dr. Dimitrie Grecescu, o figură marcantă în istoria botanicii românești.

Apoi, în 1874, grădina a fost mutată pe terenurile palatului Vasile Șuțu, situate în fața Universității din București, trecând astfel sub administrarea acesteia, notează B365.

Această mutare a permis extinderea grădinii și diversificarea colecțiilor de plante, oferind un mediu mai propice cercetării botanice.

Totuși, spațiul de atunci nu era suficient de mare pentru ambițiile proiectului, motiv pentru care, mai târziu, s-a impus relocarea ei în amplasamentul actual.

Vezi și: ”Mie nu-mi omoară ăștia hortensiile!” În vreme de război, cel mai mare botanist român și-a dat viața pentru a-și proteja florile îndrăgite

Dimitrie Brândză și modernizarea Grădinii Botanice din Capitală

Un alt moment crucial a fost contribuția profesorului Dimitrie Brândză, care a realizat o amplă refacere a grădinii pe terenul unde se află astăzi. Datorită eforturilor sale neobosite, în anul 1994, Grădina Botanică din București a primit oficial numele lui, ca un omagiu pentru devotamentul său.

De-a lungul anilor, complexul a trecut prin diverse lucrări de modernizare, cea mai recentă fiind realizată între 2008 și 2014, când s-au efectuat reabilitări importante datorită unor donații generoase.

Muzeul Grădinii Botanice Dimitrie Brândză din București. Foto adrianka.ro

Sacrificiul botanistului Aurelian Vlădescu în timpul bombardamentelor din 1944

Unul dintre cele mai dramatice momente din istoria Grădinii Botanice a avut loc pe 4 aprilie 1944, în timpul bombardamentelor aliate asupra Bucureștiului.

Printre cei aflați la locul de muncă în acea zi fatidică s-a numărat și botanistul Aurelian Vlădescu, un om dedicat protejării plantelor și florei românești.

La auzul veștii că orașul este sub atac, Vlădescu nu a fugit la adăpost, ci a ales să rămână în grădină pentru a salva ierbarul și florile sale iubite. „Mie nu-mi omoară ăștia hortensiile”, ar fi fost ultimele sale cuvinte înainte ca o schijă să îl lovească mortal în cap.

Căzut la pământ, cu ochii deschiși, și-a găsit sfârșitul strângând în mână o hortensie, una dintre florile sale preferate. Devotamentul său pentru plante i-a adus moartea, dar și recunoașterea postumă.

Trei ani mai târziu, în aprilie 1947, colegii și prietenii lui i-au adus un omagiu, dezvelind o placă comemorativă pe locul unde și-a dat viața pentru Grădina Botanică.

O colecție impresionantă de plante și spații special amenajate

În prezent, Grădina Botanică din București se întinde pe 17,5 hectare, având 4.000 de metri pătrați de sere și adăpostind peste 10.000 de specii de plante.

Un element deosebit al grădinii este impresionantul ierbar, care conține aproximativ 520.000 de file, reprezentând una dintre cele mai valoroase colecții de acest tip din țara noastră.

Grădina este concepută asemenea unui parc plin de alei ascunse printre zonele verzi, incluzând:

• Complexul de sere, unde sunt conservate plante exotice iubitoare de căldură;
• Institutul Botanic, un centru de cercetare fundamental pentru studiile de botanică;
• Muzeul Botanic, unde vizitatorii pot afla informații despre evoluția plantelor și importanța lor în ecosistem.

De asemenea, grădina este organizată pe sectoare tematice, fiecare cu caracteristici distincte, astfel încât să recreeze habitatul natural al plantelor pe care le găzduiește.

Vezi și: Cât costă intrarea la Grădina Botanică București. Prețul biletelor în 2024 pentru adulți și copii

Serele și diversitatea plantelor exotice. Specii rare și protejate

Serele reprezintă una dintre cele mai spectaculoase atracții ale grădinii, adăpostind specii rare de plante tropicale și subtropicale.

În interiorul acestora, vizitatorii pot descoperi palmieri, orhidee exotice, cactuși impozanți și plante carnivore. Serele sunt împărțite în mai multe sectoare, fiecare replicând condițiile naturale ale habitatului originar al plantelor expuse.

Un aspect deosebit al Grădinii Botanice din București este implicarea sa în protejarea speciilor de plante pe cale de dispariție. Multe dintre plantele rare prezente în grădină sunt incluse în programe de conservare, menite să prevină extincția acestora.

Programul de vizitare al serelor din Grădina Botanică din București

Serele Grădinii Botanice pot fi vizitate conform următorului program:

• Marți, Joi, Vineri: 10:00 – 15:00;
• Sâmbătă, Duminică: 09:00 – 13:00.

Grădina este un loc de relaxare, dar și un punct de atracție educativ pentru elevi, studenți și toți cei interesați de lumea fascinantă a plantelor.

Grădina Botanică din București este nu doar un refugiu verde în mijlocul orașului, ci și un centru de cercetare și conservare esențial pentru biodiversitate.

Inițiativa doctorului Carol Davila a prins rădăcini puternice, iar astăzi acest loc rămâne un simbol al frumuseții naturale și al importanței studiului plantelor.

Cu o istorie de 165 de ani, Grădina Botanică continuă să inspire și să ofere un spațiu de liniște și cunoaștere pentru toți cei care trec pragul său. Este un loc deosebit, unde frumusețea naturii și știința se împletesc armonios, oferind vizitatorilor o experiență unică.

Vezi și: Program Grădina Botanică București. Cât costă biletele pentru copii și adulți