”Gingașa ctitorie” ridicată de un călugăr grec acum 300 de ani, distrusă de cutremurul din 1802 și readusă la viață de arhitectul Ion Mincu. Povestea Bisericii Stavropoleos din București

La intersecția străzii Poștei cu strada care îi poartă numele, se află unul dintre cele mai vizitate și admirate lăcașuri de cult din inima Capitalei, Biserica Stavropoleos. Deși este de dimensiuni reduse, frumusețea sa atrage privirile trecătorilor, eclipsând clădirile impunătoare ce o înconjoară. Denumită de istoricul Constantin C. Giurescu drept „gingașa ctitorie”, locația are o istorie de mai bine de trei secole, continuând să atragă mii de turiști, în fiecare an.

Biserica Stavropoleos, ctitorită de un călugăr grec în anul 1724

Istoria Bisericii Stavropoleos începe în anul 1721, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, când un călugăr grec pe nume Ioanichie Stratonikeas ajunge în București. Acesta provenea din Mănăstirea Gura din eparhia Pogonianei, aflată în zona actuală a Greciei, aproape de granița cu Albania.

Călugărul grec decide să se stabilească în București, un oraș care la acea vreme era deja foarte viu și animat, plin de prăvălii, biserici și hanuri.

Ioanichie Stratonikeas cumpără un teren din centrul orașului de la jupâneasa Despa, iar în anul 1722 ridică un han, care avea să devină mai întâi locul său de cazare și, mai târziu, un loc de refugiu pentru pelerini.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În 1724, după finalizarea hanului, Ioanichie începe lucrările pentru construirea bisericii, având ca scop edificarea unui loc de cult pentru localnici și pentru cei care treceau prin București.

Biserica Stavropoleos avea să fie dedicată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, iar data finalizării sale a fost 30 octombrie 1724, conform pisaniei:

„În timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat şi sub păstorirea mitropolitului Daniil, cu toată cheltuiala arhimandritului Ioanichie din Ostaniţa.”

Vezi și: Singura biserică din București în care nu s-au oficiat niciodată înmormântări, moștenirea Brâncovenilor. Biserica Domnița Bălașa, ctitorită de 3 ori, cu lacrimi, sudoare și suferință

Cum s-a extins și s-a dezvoltat biserica, de-a lungul secolelor

Inițial, biserica avea o formă simplă, dreptunghiulară, fără pridvor sau laterale. Totuși, în anul 1728, Ioanichie decide să transforme structura lăcașului de cult, adăugându-i brâul decorativ și transformându-i forma într-o cruce.

Astfel, biserica își va păstra această formă până în zilele noastre, iar lucrările de extindere se vor încheia în 1733, odată cu finalizarea brâului de jur-împrejur.

Denumirea de „Stavropoleos” a fost adoptată în 1726, după ce Ioanichie a devenit mitropolit al Stavropolei, numele fiind derivat din cuvântul grecesc „Stauropolis”, care înseamnă „orașul crucii”.

Biserica si Hanul Stavropoleos, pictură Henri Trek. Foto Stavropoleos.ro

Perioada de înflorire și moartea ctitorului grec

Biserica Stavropoleos a înflorit în timpul ctitorului său. Ridicată la rangul de mănăstire, aceasta beneficiază de numeroase danii din partea boierilor și dregătorilor vremii, iar terenurile și proprietățile dobândite au contribuit la dezvoltarea ei.

Însă, în ciuda succesului și aprecierii de care se bucura, Ioanichie Stratonikeas moare la 7 februarie 1742, la vârsta de 61 de ani. Acesta este îngropat chiar în biserica pe care a ctitorit-o, iar urmașii săi au continuat să păstreze mănăstirea înfloritoare.

Clădirea bisericii, puternic afectată de Marele Cutremur din 1802

Unul dintre cele mai mari momente de cumpănă pentru Biserica Stavropoleos a fost cutremurul devastator din 1802, care a lovit întreaga regiune a României, resimțit chiar până la Moscova. Biserica a fost grav avariată, dar a fost reparată relativ rapid în 1803.

În schimb, cutremurul din 1838 a fost mult mai devastator, iar autoritățile i-au ordonat bisericii să dărâme turla, altfel urmând a fi demolată. Din fericire, biserica a fost restaurată și a reușit să își păstreze identitatea arhitecturală.

În 1860, litograful și desenatorul francez Auguste Dieudonné Lancelot a vizitat Biserica Stavropoleos și a realizat o descriere detaliată a acesteia.

Lancelot era impresionat de frumusețea ansamblului și de detaliile arhitecturale, inclusiv ornamentele din jurul coloanelor și basoreliefurile ce înfățișau un cavaler și lei înfruntându-se.

Însă, în ciuda aprecierii internaționale, biserica a rămas mult timp neglijată, iar autoritățile nu au intervenit pentru a o salva de la deteriorare.

Vezi și: Cum a ars Biserica Neagră din Brașov. Un clopot de 6 tone, o bijuterie gotică și o orgă unică în Europa

Restaurarea și transformarea într-un monument istoric

La sfârșitul secolului XIX, situația Bisericii Stavropoleos devenise alarmantă. În 1888, Ministerul Cultelor a raportat că biserica era aproape o ruină, cu acoperișul spart și zidurile care riscau să se prăbușească.

Picturile din interior erau grav afectate de intemperii, iar salvarea acestui monument istoric părea imposibilă.

În 1897, arhitectul Ion Mincu a fost numit să coordoneze lucrările de restaurare, iar după patru ani, în 1904, au început lucrările de consolidare.

Restaurarea bisericii a fost una amplă, iar în paralel cu lucrările de refacere a clădirii, a fost ridicată o clădire anexa care adăpostea un muzeu.

Acesta găzduia o bibliotecă de artă, teologie și istorie, manuscrise și tipărituri în limbi precum româna, greaca și slavona, dar și icoane și fragmente de frescă salvate de la bisericile demolate în perioada comunistă.

Restorările au inclus refacerea turlei, brâul din piatră, a acoperișului și a clopotniței, iar zidurile și temelia au fost consolidate pentru a asigura siguranța lăcașului, notează B365.

Interiorul curții Bisericii Stavropoleos, București. Foto B365

Biserica în perioada interbelică și sub regimul comunist

După restaurare, biserica a fost folosită ca monument istoric până în 1940, când, cu ajutorul preotului Dimitrie Iliescu-Palanca și al epitropului Octavian Dobrin, biserica a fost redeschisă pentru enoriași. Însă, regimul comunist a avut un impact devastator asupra Bisericii Stavropoleos.

În 1948, părintele Dumitru Iliescu-Palanca a fost arestat și condamnat la 20 de ani de muncă silnică, fiind închis la Gherla, Aiud și alte închisori din țară. A murit în 1963, lăsând în urmă o istorie tulbure a bisericii, dar și o mare contribuție la restaurarea ei.

Recunoaștere europeană și conservarea patrimoniului

Biserica Stavropoleos a fost apreciată pentru eforturile de restaurare și conservare a patrimoniului arhitectural european.

În 1995, Comisia Europeană i-a acordat un premiu pentru conservarea patrimoniului, recunoscând importanța sa istorică și culturală.

Astăzi, Biserica Stavropoleos este una dintre cele mai vizitate atracții turistice din București, un loc de cult în care istoria și tradițiile grecești, bizantine și românești se întâlnesc într-un ansamblu arhitectural deosebit.

Cu siguranță, pentru iubitorii de istorie, artă și religie, Biserica Stavropoleos rămâne o adevărată bijuterie a Capitalei.

În zilele de slujbă, este o bucurie să te oprești din promenadă și să intri în Casa Domnului, pentru a petrece câteva minute în reculegere, ascultând glasurile superbe ale preoților și ale măicuțelor.

Vezi și: Singura biserică ortodoxă și catolică în același timp se află în România: E unicat în lume