Genomul calamarului vampir, în sfârșit descifrat: „fosila vie” care explică legătura dintre calmari și caracatițe

Timp de decenii, evoluția cefalopodelor a avut o lacună majoră: cum s-a produs tranziția de la strămoșii asemănători calmarilor la caracatițele moderne?

Răspunsul pare să fi fost prezent tot acest timp, ascuns în adâncurile oceanului, sub forma uneia dintre cele mai enigmatice creaturi marine: calamarul vampir.

O echipă internațională de cercetători a reușit, în premieră, să secvențieze complet genomul calamarului vampir (Vampyroteuthis infernalis), o specie rară care trăiește la mare adâncime, scrie Live Science.

Rezultatele oferă indicii esențiale despre modul în care au evoluat cefalopodele și sugerează că această specie s-a schimbat extrem de puțin în ultimele sute de milioane de ani, motiv pentru care este descrisă de oamenii de știință drept o adevărată „fosilă vie”.

Horoscopul zilei de marți, 16 decembrie 2025. Ziua în care răbdarea face diferența

Ultima Lună Nouă din 2025. Cum te afectează în funcţie de zodie, cine are parte numai de ghinion

Genomul uriaș care păstrează amprenta strămoșilor antici

Studiul, publicat la finalul lunii noiembrie 2025 într-o revistă științifică de specialitate, arată că genomul calamarului vampir are aproximativ 11 miliarde de perechi de baze.

Dimensiunea este de aproape patru ori mai mare decât cea a genomului uman și reprezintă cel mai mare genom de cefalopod secvențiat până în prezent.

Analiza cromozomilor a scos la iveală un fapt surprinzător: deși calamarul vampir este mai apropiat, din punct de vedere taxonomic, de caracatițe, structura genomică seamănă mai mult cu cea a calmarilor și sepiilor.

Organizarea cromozomială cu pricina este considerată extrem de veche și ar reflecta starea genomului comun al strămoșilor calmarilor și caracatițelor, înainte ca liniile evolutive să se separe, acum aproximativ 300 de milioane de ani.

Spre deosebire de caracatițele moderne, ale căror genomuri sunt caracterizate de rearanjări frecvente și „amestecări” cromozomiale, calamarul vampir a păstrat o structură stabilă, aproape neschimbată. Practic, este un cefalopod cu opt brațe care, la nivel genetic, seamănă cu un calmar antic.

De ce este calamarul vampir o piesă-cheie în evoluția cefalopodelor

Poziția calamarului vampir în arborele evolutiv al cefalopodelor este una aparte. Deși este inclus în grupul apropiat caracatițelor, el s-a desprins foarte devreme de restul acestei ramuri evolutive. Seoararea timpurie explică de ce trăsăturile sale genetice și anatomice par să combine caracteristici ale ambelor grupuri.

Istoria sa taxonomică reflectă această ambiguitate. Descoperit la începutul secolului XX, calamarul vampir a fost inițial considerat o caracatiță cu înotătoare, din cauza membranei care unește brațele. Abia în anii 1950 a fost reclasificat într-un ordin distinct, Vampyromorphida, recunoscându-se astfel caracterul său unic.

Secvențierea genomului este cu atât mai valoroasă cu cât această specie este extrem de dificil de studiat. Calamarii vampir trăiesc în zone oceanice greu accesibile, sunt solitari, foarte rari și nu se adaptează bine la captivitate.

Tocmai din acest motiv, obținerea unui singur eșantion de țesut, provenit accidental din capturi științifice, a fost suficientă pentru a oferi informații de o importanță majoră.

Pentru cercetători, descifrarea genomului confirmă ipoteza conform căreia calamarul vampir reprezintă veriga lipsă dintre calmari și caracatițe.

Stabilitatea genetică observată explică de ce această specie a păstrat trăsături considerate primitive și oferă un punct de referință unic pentru înțelegerea evoluției cefalopodelor.