Gara Băneasa, martora mută a istoriei regale românești: transportarea trupului neînsuflețit al Regelui Carol I, sosirea Regelui Ferdinand I în ziua Marii Uniri, revenirea Reginei-Mamă Elena din exil

Deși Gara de Nord este indiscutabil cea mai importantă stație feroviară a Bucureștiului, Capitala ascunde și alte gări cu un trecut impresionant. Printre acestea, Gara Băneasa ocupă un loc aparte. Departe de aglomerația și forfota specifică marilor noduri feroviare, această gară a fost martoră la unele dintre cele mai semnificative evenimente ale istoriei românești. De la momente de doliu național, la triumfuri regale, clădirea modestă a Gării Băneasa rămâne un simbol discret, dar puternic, al trecutului nostru.

Construirea Gării Băneasa: scopuri comerciale și regale

Gara Băneasa a fost construită inițial sub numele de „Gara Mogoșoaia” și a fost dată în folosință la 17 noiembrie 1886.

Inițial, rolul acesteia a fost acela de a facilita transportul de marfă în București și de a oferi o legătură mai rapidă cu portul Constanța, fără a mai fi nevoie de trecerea prin Gara de Nord, care era amplasată la periferia Capitalei de atunci.

Inspirată din modelele europene de organizare feroviară, Gara Mogoșoaia a fost construită ca o stație de clasa a III-a, având un rol mai degrabă secundar.

Temperatura la care se coace mielul în cuptor. Aşa se va face în interior perfect, nu se va usca

Ce este interzis să facem Vinerea Mare, după lăsarea serii. E considerat mare păcat, dar mulți români încalcă restricția

Totuși, datorită poziției sale strategice și apropierii de Palatul Regal, aceasta a devenit rapid un punct de referință pentru evenimentele importante din viața familiei regale.

„Nu e o investiţie mare, dar e foarte sincronă din punct de vedere al limbajului arhitectural folosit cu ceea ce se întâmpla în Europa în acea perioadă. Are un limbaj cu trimiteri certe către Şcoala Bauhaus, către arhitectura industrială interbelică românească și din afară. E ceva foarte la zi cu ce se întâmpla în Europa în anii ’20, ’30”, declara arhitectul Toader Popescu, conform B365.

Vezi și: Gara de Nord, file de istorie. 12 detalii fascinante din trecutul celei mai mari gări a Bucureștiului

Transportarea trupului neînsuflețit al Regelui Carol I

Unul dintre primele și cele mai semnificative evenimente desfășurate la Gara Băneasa a fost transportarea trupului neînsuflețit al Regelui Carol I.

După trecerea sa în neființă la Sinaia, sicriul monarhului a fost adus cu trenul până la Gara Băneasa, unde a fost preluat și dus la Palatul Regal pe un afet de tun.

Acest moment a fost unul de profundă tristețe națională, iar gara a devenit un loc de reculegere pentru cei care doreau să-i aducă un ultim omagiu monarhului ce a contribuit semnificativ la modernizarea României.

Sosirea Regelui Ferdinand I în București, de 1 Decembrie 1918

Un alt moment definitoriu pentru Gara Băneasa a fost sosirea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria la București, pe 1 decembrie 1918, după Marele Război și Unirea Transilvaniei cu România.

După doi ani petrecuți în refugiu la Iași, familia regală a fost primită triumfal la Gara Băneasa, iar de acolo a pornit spre centrul orașului, unde a avut loc parada victorioasă. Acest moment a fost imortalizat printr-o serie de fotografii realizate de locotenent-colonelul N. Drosso.

Vezi și: Povestea celebrei Gări Filaret, prima cale ferată din București. De ce a fost desființată după un secol de existență

Revenirea reginei-mamă Elena din exil

Un alt moment emoționant a fost revenirea Reginei-mamă Elena în șara, pe 21 septembrie 1940, după exilul forțat în Italia. La Gara Băneasa, regina a fost întâmpinată de regele Mihai I, care și-a primit mama cu lacrimi în ochi, dar și de membrii Guvernului și Armatei Române.

Tot aici i s-a comunicat oficial decizia Guvernului de a-i recunoaște titlul de „Majestatea Sa Regina-mamă a României”.

Rafinament și eleganță în interiorul Gării Băneasa: marmură neagră, aer condiționat și covoare persane

Actuala clădire a Gării Băneasa a fost construită între anii 1937-1938, fiind proiectată de marele arhitect Duiliu Marcu. Gara a fost ridicată pentru a servi drept gară regală, având un design inspirat din stilul Bauhaus, foarte popular în acea perioadă.

Construită pe un schelet de beton armat, gara este placată cu travertin românesc, iar pardoselile sunt realizate din marmură roz de Rușchița și marmură neagră de Belgia.

Holul principal și salonul de recepție sunt decorate cu lambriuri din lemn de trandafir, în timp ce restul saloanelor prezintă lemn de nuc.

O inovație pentru acea vreme a fost sistemul de aer condiționat, cu o uzină specială pentru producerea aerului cald sau rece. Peronul gării era acoperit cu un covor persan în timpul evenimentelor oficiale.

Gara Băneasa în perioada comunistă și post-revoluționară

După abdicarea Regelui Mihai I în 1947, Gara Băneasa și-a pierdut statutul de gară regală, fiind utilizată de liderii comuniști. După 1989, a fost folosită ocazional pentru evenimente speciale.

Din 2012, aceasta a redevenit Gara Regală Băneasa, fiind utilizată de Familia Regală a României pentru diverse ceremonii.

Un moment emoționant a avut loc în decembrie 2017, când Regele Mihai I a fost condus pe ultimul drum din Gara Băneasa spre Curtea de Argeș.

Deși nu este cea mai mare gară a Bucureștiului, Gara Băneasa rămâne un martor tăcut al istoriei. Prin evenimentele petrecute aici și prin arhitectura sa specială, această gară este un loc emblematic pentru istoria României, un punct de legătură între trecut și prezent.

Vezi și: Povestea Gării Basarab din București. De la o micuță stație de tren la cel mai important nod feroviar de transportat mărfuri