Frica de eşec în rândul generaţiei Z: Jumătate profită de oportunităţi, 54% încă le evită

Teama de eşec rămâne o caracteristică puternic prezentă în societatea românească, influențată încă din copilărie de modul în care suntem educați să privim greșelile.

Pentru mulţi, eşecul este perceput drept o dovadă a lipsei de competență, iar această mentalitate îi face pe oameni să evite riscurile chiar și atunci când există șanse reale de progres.

Un studiu realizat în octombrie pe un eșantion de 1.845 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani confirmă această tendință: 63% dintre respondenții din mediul urban preferă să renunțe la o oportunitate dacă există riscul de a greși, scrie ZF.

În cazul generației Z, situația este însă mai nuanțată. Deși frica de eşec nu a dispărut, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani par să adopte o atitudine mai flexibilă și mai orientată către învățare.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Potrivit studiului realizat de Frappe Digital și citat de Daniel Enescu, cofondator Daedalus New Media Research, puțin peste jumătate dintre tinerii din această generație ar rata o oportunitate de teamă să nu eșueze, procent semnificativ, dar totuși mai redus comparativ cu generațiile anterioare.

Generaţia Z vede eşecul ca pe o etapă necesară de învăţare

Pentru mulți tineri, eşecul devine o experiență formativă, nu un capăt de drum. Andreea, 23 de ani, povestește că numeroasele încercări nereușite de a obține un job nu au descurajat-o.

Dimpotrivă, au ajutat-o să-și construiască reziliența și încrederea în propria evoluție. Tânăra consideră că atunci când ești motivat, există întotdeauna posibilitatea să continui, chiar dacă direcția finală diferă de cea planificată.

Ea subliniază însă un aspect sensibil: modul în care recrutorii comunică respingerea. Mesaje standardizate sau lipsite de empatie pot accentua frustrarea candidaților, în timp ce o încurajare minimă ar putea face o diferență reală.

În opinia ei, companiile ar trebui să investească mai mult în feedback constructiv, pentru a sprijini dezvoltarea profesională a celor aflați la început de drum.

Sistemul educaţional și social media: factori care modelază raportarea la eşec

Tinerii intervievați remarcă rolul major pe care îl joacă sistemul educațional în formarea fricii de eşec. Claudiu, 22 de ani, consideră că profesorii ar trebui să discute mai deschis despre eșec și să îi ajute pe elevi să înțeleagă că greșelile sunt firești în procesul de învățare. El subliniază importanța consilierii psihologice în școli și universități, care ar putea reduce presiunea și anxietatea tinerilor.

Un alt factor major este social media, unde utilizatorii sunt expuși mai ales la momentele de succes ale altora, rareori la dificultăți sau nereușite.

Această diferență între realitate și percepție poate amplifica sentimentul de insuficiență. Claudiu spune că atunci când vezi doar reușite și tu treci printr-o perioadă dificilă, apare inevitabil ideea că „nu ești suficient de bun”.

Pentru Ioana, 20 de ani, contrastul dintre modul în care vede generația ei eșecul și perspectiva părinților este evident.

Dacă pentru generațiile anterioare un examen picat era un motiv de stres intens, tinerii de astăzi încep să privească astfel de momente cu mai multă echilibru.

Ea crede că presiunea academică uriașă a scăzut treptat și că abordarea mai relaxată a generației Z poate contribui la o relație mai sănătoasă cu eșecul.

În ciuda presiunilor sociale și emoționale, generația Z se dovedește mai dispusă să transforme eșecul într-o lecție și o oportunitate.

Totuşi, frica rămâne prezentă, influențată de educație, de așteptările societății și de comparațiile perpetue din mediul online.

Rezultatele studiului arată că această generație se află la mijlocul drumului: conștientă de provocări, dar mai pregătită decât oricare alta să privească greșelile ca pe un pas firesc în evoluție.