Fotbal și tehnologie: recunoașterea facială la porțile stadioanelor braziliene. Ce urmărește, de fapt, acest demers

Brazilia a făcut pasul pe care multe ligi îl discută de ani buni: în arenele de peste 20.000 de locuri, controlul de acces se face prin biometrie – fie prin recunoaștere facială, fie prin amprentă. Practic, suporterii își creează un profil în aplicația clubului sau a operatorului, încarcă un selfie și anumite date personale, iar la porți sunt verificați automat, fără bilet tipărit sau cod QR. La Allianz Parque, stadionul lui Palmeiras, fluxul este deja standardizat: ecranele „văd” chipul, confirmă identitatea și validează intrarea.

Autoritățile și cluburile susțin, conform Reuters, că această infrastructură a schimbat regulile jocului la porți. Oficialii Palmeiras vorbesc despre o scădere drastică a pieței negre de bilete și despre un avantaj-cheie pentru siguranță: știu exact cine ocupă fiecare loc și pot identifica rapid persoane implicate în incidente. Măsura a devenit obligatorie la nivel național în această vară, după ce mai multe cluburi pilotaseră tehnologia încă din 2023.

Rezultate invocate și cazuri-cheie, dar și limite

Exemplul citat cel mai des este tragedia din iulie 2023, când tânăra Gabriela Anelli a murit după ce a fost lovită de o sticlă aruncată în timpul unor altercații între suporteri, la Sao Paulo. Clubul a corelat imaginile camerelor de supraveghere cu logurile recunoașterii faciale de la intrare și a ajutat la identificarea suspectului. Furnizori din industrie menționează și filtrarea deplasărilor riscante: la un meci de Copa Libertadores pe Arena Castelão, sistemul a blocat sute de încercări de achiziție ale suporterilor oaspeți, interziși din motive de siguranță.

Poliția braziliană a folosit de asemenea tehnologia pentru a reține persoane căutate pentru alte infracțiuni, nu doar pentru incidente de stadion. Cluburi ca Internacional (Beira-Rio) spun că, deși aveau multe camere încă din 2014, abia odată cu biometria identificarea făptașilor a devenit pragmatică. Chiar și așa, experții atrag atenția că aceste rezultate depind de coordonarea cu autoritățile, de proceduri clare și de răspuns operativ; camerele singure nu „rezolvă” violența, ci completează poliția, stewardingul și educația suporterilor.

Confidențialitate, dezbateri și diferențe față de Europa

În Brazilia, legea prevede că datele colectate trebuie păstrate confidențiale. Totuși, criticii avertizează asupra riscurilor inerente oricărui sistem care mapează biometria pe scară largă: acces abuziv, scurgeri de date sau erori de identificare. Spre deosebire de Brazilia, în Uniunea Europeană utilizarea recunoașterii faciale în timp real în spații publice este, în general, interzisă pentru protejarea vieții private, iar proiectele pilot din stadioane au rămas limitate ori strict supravegheate.

Susținătorii modelului brazilian pun în balanță siguranța și „beneficiile colaterale”: mai puține bilete revândute ilegal, intrare mai rapidă, profilare eficientă a persoanelor sancționate. Scepticii insistă însă că tehnologia nu e panaceu și cer garanții ferme privind retenția datelor, audituri independente și campanii de prevenție. Concluzia momentului e una pragmatică: recunoașterea facială poate descuraja violența și frauda doar dacă este integrată într-un ecosistem complet de securitate – cu reguli clare, transparență și responsabilitate pe tot lanțul, de la cluburi la autorități.