Filmul românesc pe care Nicușor Dan nu-l poate vedea a doua oară. A făcut mărturisirea chiar în fața lui Victor Rebengiuc: „Avem nevoie acută de modele”
Ceremonia de la Ateneul Român, în cadrul căreia Victor Rebengiuc a fost onorat cu Premiul România Europeană 2025, a devenit un moment simbolic pentru cultura română, reunind mărturisiri, reflecții despre rolul artei și apeluri la responsabilitate civică. În prezența lui Nicușor Dan, actorul a primit recunoașterea unei cariere desfășurate pe parcursul a aproape șapte decenii, iar discursurile rostite au conturat imaginea unui artist considerat reper moral și model pentru societate.
Nicușor Dan: „Avem nevoie acută de modele”
În cadrul ceremoniei, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat importanța personalităților care rămân implicate în viața publică și culturală. Acesta a accentuat că Victor Rebengiuc reprezintă „un model”, într-o perioadă în care reperele morale sunt tot mai contestate.
El a transmis un mesaj amplu despre responsabilitatea socială, afirmând:
„Cred că lucrul cel mai important pe care vreau să-l transmit este că trăim nişte timpuri în care avem cumva puse în discuţii multe dintre repere şi inclusiv repere morale ale societăţii, şi avem nevoie acută de modele. Fără discuţie, domnul Rebengiuc este un model”.
Președintele a vorbit și despre modul în care vede rolul actorului:
„Ce remarc eu este onestitatea actorului faţă de personaj. Asta înseamnă că în spatele acestei decizii este foarte multă muncă”.
Filmul pe care președintele nu îl poate revedea
Un moment important al discursului a fost mărturisirea lui Nicușor Dan legată de filmul care l-a marcat profund. Acesta a spus despre „Pădurea spânzuraţilor” că este „un film pe care nu mai am curajul să-l văd a doua oară pentru că emoţia pe care am trăit-o când l-am văzut a fost aşa de puternică mi-e teamă că vîzându-l a doua oară o stric”.
Tot el a vorbit și despre preferințele sale cinematografice:
„Am estimat că cel mai bun film este Reconstituirea… După reflecţie, cred că «Moromeţii» este cel mai bun film, pentru că este o formă de universalitate”.
Laudatio pentru un reper al teatrului și filmului românesc
În numele ICDE, Raluca Moldovan a prezentat un Laudatio dedicat carierei actorului, subliniind că Victor Rebengiuc a reușit să transforme arta într-o formă de luciditate și responsabilitate.
Ea a afirmat:
„Avem privilegiul rar de a celebra o personalitate care a depăşit de mult graniţele profesiei sale… Astăzi, îl sărbătorim pe maestrul Rebengiuc, la vârsta de 92 de ani”.
De asemenea, a punctat rolul civic al actorului:
„Victor Rebengiuc a susţinut proteste, a apărat valorile democratice cu aceeaşi sobietate cu care interpretează un text clasic”.
Mărturisirile lui Victor Rebengiuc: începuturi, profesori și momente memorabile
Actorul a rememorat modul neașteptat în care a intrat în teatru, afirmând că nu provenea dintr-o familie obișnuită cu această lume. El a povestit cum un episod din liceu i-a schimbat destinul:
„Dacă un om care mă vede prima oară, trebuie să fie ceva şi merita să încerc”.
Rebengiuc a vorbit și despre experiențele sale din teatru, despre colaborările cu regizori precum Ciulei, Pintilie sau Penciulescu, dar și despre momentele amuzante din culise – inclusiv cel petrecut alături de Lucia Sturdza Bulandra.
Un alt aspect menționat a fost legat de modul în care i se pronunță numele:
„În testamentul meu o să refuz ca numele meu să fie acordat unei străzi, pentru că ar produce mari încurcături locuitorilor acelei străzi”.
Interpretul unei generații remarcabile
Actorul a amintit că a făcut parte dintr-o generație puternică: George Constantin, Amza Pellea, Albulescu, Silvia Popovici și Draga Olteanu fac parte dintre numele pe care le-a evocat cu respect. Acesta a subliniat că regizorii mari alături de care a lucrat au fost pentru el „vreo două, trei facultăţi”.
În final, Rebengiuc a reamintit învățătura profesoarei sale, Aura Buzescu:
„Sentimentul se vede dacă-l trăieşti… atunci faţa ta exprimă ce simţi”.