Fake news de secolul 12 – cum s-a născut o conspirație în vremuri medievale

Unul dintre cele mai persistente mituri ale Evului Mediu european este cel al lui Prester John, un suveran creștin imaginar despre care se credea că ar fi condus un regat prosper undeva în Asia Centrală.

Pentru europenii medievali, legenda care seamănă cu fake news-ul zilelor noastre reprezenta o promisiune seducătoare: un aliat al creștinătății aflat la granițele lumii cunoscute, suficient de aproape pentru a deveni o speranță geopolitică, dar suficient de departe încât nimeni să nu poată verifica adevărul, scrie AVClub.

Numele „Prester” provine din grecescul presbyteros, termen folosit pentru clerici și rădăcină a cuvântului „presbiterian”.

Deși povestea a circulat timp de secole, nici regele și nici regatul său nu au existat. Totuși, legenda a modelat percepțiile europenilor asupra Orientului și Africii, influențând explorarea, politica și chiar literatura.

Originea unei legende: o scrisoare care a cucerit imaginația Europei

Mitul ar fi fost alimentat, în secolul al XII-lea, de ceea ce astăzi am numi un mesaj fraudulos. În anul 1165, împăratul bizantin Manuel I Comnenul ar fi primit o scrisoare atribuită unui anume „Ioan, Stăpân creștin și Domn al domnilor”, care pretindea că domnește într-un palat de aur împodobit cu pietre prețioase, într-un ținut fabulos situat între Persia și China.

Epistola de tip fake news, răspândită rapid în Europa, a devenit o sursă majoră a legendelor despre Prester John, menținându-i aura timp de secole. Nici măcar Renașterea nu a diminuat interesul, iar Shakespeare îl menționează în Much Ado About Nothing.

După eșecul Cruciadei a Cincea, europenii au sperat din nou că un conducător oriental ar putea interveni pentru salvarea creștinătății.

În momentul în care vești despre cuceririle fulgerătoare ale lui Ginghis Han au ajuns în Occident, mulți au interpretat greșit informațiile, identificându-l pe marele han sau pe un descendent al său drept posibil urmaș al legendarului monarh creștin.

Căutări globale, descoperiri geografice și confuzii majore

Destul de repede a devenit evident că mongolii nu erau nici creștini, nici salvatori ai Europei. În unele versiuni ale mitului, Prester John a fost chiar prezentat ca un rival al lui Ginghis Han, învins și ucis de acesta.

Totuși, fascinanta căutare a unui aliat mistic a avut consecințe benefice pentru geografia europeană. Deși imperiul mongol era o amenințare militară, rutele sale comerciale ofereau siguranță, permițând multor europeni să traverseze Asia în căutarea faimosului rege, sau, mai des, pentru a stabili legături comerciale.

Când Asia s-a dovedit un impas, atenția s-a mutat spre Africa. Etiopia, un regat creștin izolat într-o zonă predominant musulmană, a fost mult timp confundată cu India.

Deși nici aici nu se găsea Prester John, europenii au reușit să construiască o alianță reală: Etiopia și Portugalia au colaborat militar împotriva dușmanilor comuni.

Totuși, căutarea a degenerat uneori în episoade absurde de fake news. Un istoric italian din secolul al XVI-lea, Peter Martyr d’Anghiera, l-a intervievat pe Francisco de Chicora, un indigen adus forțat în Europa.

D’Anghiera a concluzionat, în mod eronat, că patria acestuia ar fi chiar regatul lui Prester John. Teritoriul descris este cunoscut astăzi ca Carolina de Sud.

Mitul a generat și paralele în alte comunități religioase. În tradiția iudaică, un personaj real din secolul al IX-lea, Eldad ha-Dani, a susținut că provine dintr-un regat evreiesc izolat în Africa de Est, format din urmașii a patru triburi pierdute ale Israelului. Deși povestea sa a fost larg acceptată, statul despre care vorbea nu a existat.

De-a lungul secolelor, legenda lui Prester John a demonstrat cât de puternic este amestecul dintre credință, dorință politică și imaginație geografică. Chiar dacă regatul său nu a fost real, impactul său asupra Europei medievale a fost incontestabil.