Europa ia în calcul interdicții pentru rețelele sociale la copii: ce pregătesc Danemarca, Franța, Spania, Italia, Grecia și Germania

După ce Australia a introdus în decembrie o interdicție care blochează, în principiu, conturile de social media pentru copiii sub 16 ani, mai multe țări europene au început să discute deschis măsuri similare. Subiectul nu mai este doar despre „timp petrecut pe ecran”, ci despre sănătate mintală, presiune socială, conținut dăunător, hărțuire online, colectarea datelor personale și dependența de mecanismele de recomandare.

În Europa, discuția devine complicată pentru că fiecare stat are deja reguli diferite, iar aplicarea în practică depinde de verificarea vârstei – un punct sensibil atât tehnic, cât și juridic. Totuși, direcția este clară: tot mai multe guverne vor să ridice pragul de acces, să ceară consimțământ parental mai strict sau să impună sisteme obligatorii de verificare a identității/vârstei pentru platforme.

Australia a setat un precedent printr-o măsură foarte agresivă: minorii sub 16 ani nu mai pot crea sau păstra conturi pe platforme mari precum TikTok, Instagram, Snapchat, Facebook, X și altele. În esență, nu copilul este ținta sancțiunilor, ci companiile: dacă platformele nu se conformează și permit conturi sub vârsta limită, pot primi amenzi uriașe, de ordinul zecilor de milioane de dolari australieni. Mesajul transmis este simplu: responsabilitatea trebuie mutată de la familie la industrie, pentru că platformele sunt cele care construiesc produsele și pot implementa verificări.

În Europa, acest model aprinde o dilemă: vrei să protejezi copiii, dar nu vrei să creezi un internet în care fiecare utilizator trebuie să-și dovedească identitatea de fiecare dată când intră pe o aplicație. În plus, interdicțiile „pe cont” pot lăsa deschis accesul fără autentificare, iar un adolescent hotărât poate găsi scurtături (conturi pe numele altcuiva, date false, VPN, dispozitive partajate). Tocmai de aceea, multe propuneri europene se leagă direct de aplicații sau portofele digitale de verificare a vârstei, integrate în sisteme naționale ori în planurile UE.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Ce propun Danemarca și Franța: prag de 15 ani și verificare a vârstei

Danemarca se numără printre țările care vor să meargă cel mai departe. Guvernul danez a anunțat că a obținut un acord politic larg pentru a interzice accesul la unele rețele sociale pentru cei sub 15 ani, argumentând că platformele pot perturba somnul, concentrarea și pot amplifica presiunea socială asupra copiilor. Planul discutat include și o zonă de „flexibilitate” pentru părinți, în ideea că după o anumită vârstă (în discuții apare pragul de 13 ani) părintele ar putea permite accesul. În paralel, Danemarca vorbește despre o aplicație de verificare a vârstei și despre finanțări pentru inițiative de siguranță online dedicate copiilor.

Această abordare arată o schimbare de filozofie: statul nu se mai mulțumește să spună „platformele au termeni și condiții”, ci vrea un mecanism real de blocare. Problema este că orice mecanism real cere infrastructură – fie un ID digital național, fie o aplicație de verificare, fie un intermediar. Iar odată ce intri în zona asta, apare întrebarea mare: cum păstrezi echilibrul între protecția copiilor și protecția datelor tuturor?

Franța, la rândul ei, își pregătește propriul pas. Ministerul responsabil de zona digitală a vorbit despre intenția de a introduce un proiect de lege care să restricționeze accesul la rețele sociale pentru cei sub 15 ani, în primele luni din 2026. Demersul vine după ce o comisie parlamentară a recomandat o interdicție pentru sub 15 ani și chiar ideea unui „stingeri” digitale (un fel de curfew) pentru adolescenții sub 18 ani, pe timp de noapte.

Interesant este că Franța are deja un cadru în care copiii sub 15 ani au nevoie de consimțământ parental explicit pentru a-și face cont, iar părinții pot cere închiderea contului. Problema este aplicarea: dacă verificarea vârstei rămâne o simplă bifă la înscriere, regula există doar pe hârtie. De aceea, discuția franceză se duce tot mai mult spre verificarea vârstei la nivel de platformă, cu presiune publică directă: dacă platformele pot construi sisteme sofisticate de recomandare și publicitate, pot construi și sisteme serioase de verificare.

Spania, Italia, Grecia și Germania: între consimțământ parental, „portofel” digital și studii oficiale

Spania lucrează la un proiect de lege care ridică miza și mai mult: propunerea discutată sugerează că minorii sub 16 ani nu ar trebui să poată accesa rețele sociale, forumuri, platforme de comunicare sau „orice spațiu virtual care include AI generativ” fără consimțământ parental explicit. În alte situații, pragul propus ar fi 14 ani, iar între 16 și 18 ani ar funcționa consimțământul propriu. În plus, proiectul introduce o idee care lovește fix în realitatea de zi cu zi: magazinele de aplicații ar putea fi obligate să ofere părinților un drept clar de a verifica ce aplicații vor copiii să instaleze.

Aici apare diferența de abordare: nu e doar „ban” sau „nu ban”, ci o încercare de a controla ecosistemul – acces, instalare, consimțământ, tipuri de spații digitale. În același timp, chiar în sondaje, părinții pot susține restricții, dar recunosc că aplicarea va fi dificilă. Iar dificultatea nu e doar tehnică: e și socială, pentru că adolescenții folosesc aplicațiile ca să-și păstreze grupurile, să-și organizeze viața și să comunice.

Italia are în discuție o inițiativă legislativă care ar impune restricții pentru cei sub 15 ani și care atinge și un subiect sensibil: „kidfluencers” – copii care produc conținut și sunt monetizați sau exploatați comercial. În variantele vehiculate, verificarea vârstei ar urma să se lege de un „portofel” de identitate digitală, aliniat cu viitoarele mecanisme europene de verificare a vârstei. Italia are deja reguli de verificare a vârstei în alte zone online, iar presiunea publică crește inclusiv prin procese și acțiuni colective care acuză platformele că permit accesul copiilor mult sub vârsta declarată.

Grecia discută o abordare apropiată de modelul australian și a pus deja în practică măsuri complementare, precum interzicerea smartphone-urilor în sălile de clasă. În plus, autoritățile au împins instrumente de tip „wallet” pentru părinți – un instrument care poate restricționa accesul la aplicații și servicii online și care ar putea juca și rol de verificare a vârstei. Mesajul politic transmis este că efectele asupra copiilor sunt imprevizibile și că societatea face un „experiment” fără plasă de siguranță.

Germania, în schimb, se mișcă mai lent și mai procedural. Nu are încă un prag sub 16 ani aplicat prin lege, dar guvernul a cerut analiză oficială despre posibilitatea unui ban și despre impactul social media asupra adolescenților. Particularitatea discutată în spațiul german este ideea unei interdicții fără excepții pe baza consimțământului parental – adică să nu existe varianta „am acordul părinților, deci intru”. O astfel de poziție, dacă ar fi adoptată, ar schimba radical discuția europeană, pentru că ar tăia una dintre soluțiile de compromis preferate: „interzicem, dar părintele decide”.

Toate aceste direcții arată același lucru: Europa nu mai vorbește doar despre educație digitală, ci despre măsuri coercitive și infrastructuri de verificare a vârstei. Dacă urmărești subiectul ca părinte, ca utilizator sau ca profesionist în tech, trebuie să te obișnuiești cu ideea că următoarea etapă nu va fi despre „sfaturi”, ci despre reguli care cer dovadă de vârstă și responsabilitate legală pentru platforme. Iar dacă ești adolescent, schimbarea care se conturează nu este doar una de „mai puțin TikTok”, ci una de acces condiționat la întregul internet social, cu identitatea și vârsta împinse tot mai aproape de ecran.