Europa contra Big Tech: reguli noi și primele amenzi grele sub DSA și DMA, pentru Google, Meta, Apple și X

În 2025, Uniunea Europeană a trecut de la „reguli pe hârtie” la aplicare pe bune: investigații, decizii de neconformitate și amenzi care arată că Bruxellesul vrea să limiteze puterea platformelor mari și să forțeze schimbări concrete în felul în care funcționează internetul de zi cu zi. Pachetul de legi digitale (DSA și DMA, pe lângă alte reglementări) a devenit instrumentul prin care Comisia Europeană își testează autoritatea asupra unor nume care, până nu demult, păreau aproape intangibile.

Țintele sunt cele clasice din „clubul Big Tech”: Google, Meta, Apple, Microsoft, Amazon, iar în 2025 în prim-plan au intrat mai ales Google, Meta, Apple și platforma X a lui Elon Musk, cu dosare și sancțiuni care au ridicat miza inclusiv în relația UE–SUA.

Primele amenzi grele sub DMA: Apple și Meta, lovite direct în modelul de business

Un moment de cotitură a venit în aprilie, când Comisia Europeană a anunțat sancțiuni majore pentru încălcări ale Digital Markets Act (DMA): Apple a primit o amendă de 500 de milioane de euro, iar Meta de 200 de milioane de euro. În esență, Bruxellesul a spus că Apple ar fi limitat libertatea dezvoltatorilor de aplicații de a comunica și direcționa utilizatorii către opțiuni alternative, iar Meta ar fi împins utilizatorii într-un model „pay or consent” care, în interpretarea Comisiei, nu oferea o alegere reală în privința datelor personale.

Mesajul acestor amenzi a fost mai mare decât cifrele: DMA nu e doar o sperietoare, ci un set de „dinți” care pot mușca. Și, pentru că DMA vizează așa-numiții „gatekeepers” (platforme cu putere uriașă pe piață), fiecare decizie deschide ușa către schimbări în App Store, în ecosistemele de publicitate și în felul în care utilizatorii sunt împinși spre anumite opțiuni „implicit”.

Prima sancțiune sub DSA: X, amendată pentru transparență și „bifa albastră”

În decembrie, Comisia Europeană a aplicat prima amendă în baza Digital Services Act (DSA): 120 de milioane de euro pentru X, pe motiv de încălcări legate de transparență. Printre problemele invocate de Comisie s-au numărat designul înșelător al „blue checkmark”, transparența insuficientă a arhivei de reclame și lipsa accesului cercetătorilor la date publice pentru analiză.

Reacția a fost explozivă și a arătat că această confruntare nu e doar juridică, ci și politică. Dincolo de amendă, X are în continuare investigații în derulare la nivelul UE, iar Comisia a transmis explicit că urmărește riscuri sistemice precum conținutul ilegal și modul în care algoritmii pot amplifica fenomene periculoase.

Google, sub lupă pe două fronturi: publicitate și folosirea conținutului pentru AI

În cazul Google, 2025 a venit cu două semnale puternice. În septembrie, Comisia Europeană a anunțat o amendă de 2,95 miliarde de euro, argumentând că Google ar fi încălcat regulile antitrust prin practici care au distorsionat competiția în zona serviciilor de publicitate digitală. Google a contestat decizia, însă Comisia a prezentat sancțiunea ca pe o lecție despre „încredere și echitate” în piețele digitale.

Apoi, în decembrie, Comisia a deschis o investigație antitrust separată privind folosirea conținutului online pentru antrenarea modelelor AI și pentru generarea de „overviews” în paginile de rezultate, inclusiv întrebări despre conținut de la publisheri și de pe YouTube: dacă a fost folosit fără compensare adecvată și fără o opțiune clară de „opt-out”. Miza e uriașă, pentru că lovește direct în economia internetului: dacă traficul scade către site-uri, scad și veniturile lor din publicitate, iar puterea se mută și mai mult către platformă.

De ce contează pentru utilizatori și ce urmează în 2026

Dincolo de limbajul tehnic, efectele se văd în lucruri simple: mai mult control asupra reclamelor și datelor personale (de exemplu, schimbările promise de Meta pentru UE din ianuarie 2026), mai multă transparență despre cine plătește pentru reclame și mai multe obligații pentru platforme când vine vorba de riscuri și moderare.

În același timp, tensiunea geopolitică crește. Companiile americane și politicieni din SUA au criticat uneori sancțiunile UE ca fiind „nedrepte” sau discriminatorii, iar Bruxellesul răspunde că aplică reguli generale, nu ținte politice. Pe termen scurt, 2026 pare anul în care vom vedea dacă amenzile chiar schimbă produsele (setări, fluxuri, abonamente, algoritmi) sau dacă urmează un nou val de investigații și remedii mai dure.