Economia românească între Ungaria și Polonia. Ce s-a întâmplă cu produsul intern brut, cum ne afectează pe toți

România a înregistrat în 2024 una dintre cele mai notabile evoluții economice din Europa Centrală și de Est, ajungând la 79% din media Uniunii Europene în ceea ce privește PIB-ul per capita , exprimat în paritatea puterii de cumpărare. Este o premieră relevantă: țara a depășit Grecia și Ungaria și se află acum la egalitate cu Polonia , potrivit datelor Eurostat analizate de publicațiile europene.

Creșterea acestui indicator reflectă, în teorie, un avans în convergența economică a României față de statele occidentale, dar în practică nu toți românii resimt direct aceste progrese. În timp ce statisticile vorbesc despre o apropiere de media europeană, inegalitățile sociale și regionale rămân vizibile, iar percepția despre nivelul de trai este adesea diferită de imaginea prezentată de cifrele oficiale.

De ce contează PIB-ul per capita și cum ne afectează

PIB-ul per capita, ajustat în funcție de paritatea puterii de cumpărare, măsoară cât de mult poate cumpăra, în medie, un cetățean dintr-o anumită țară, comparativ cu alți cetățeni din UE. Cu alte cuvinte, nu se ia în calcul doar cât produce economia, ci și cât valorează efectiv acea producție pentru puterea de cumpărare locală .

Când România ajunge la 79% din media UE, înseamnă că economia națională s-a apropiat de standardele europene, dar mai rămâne un 21% până la egalizarea reală . Comparativ, Luxemburg are un PIB/capita de 241% din media UE , Irlanda 211% , iar state precum Grecia sau Bulgaria sunt la 70%, respectiv 66%.

Horoscop zilnic 18 aprilie 2025. O zi cu emoții intense și decizii importante pentru multe zodii

Pască fără aluat, reţeta lui Sorin Bontea. Secretul stă în ingrediente

Pentru populație, asta înseamnă că românii câștigă, în medie, mai puțin decât europenii occidentali și cheltuie o proporție mai mare din venituri pe nevoi esențiale . Deși progresul este incontestabil, mai ales dacă ne raportăm la situația din urmă cu un deceniu, când România se afla la puțin peste 50% din media europeană, nivelul de trai continuă să fie afectat de inflație, prețuri mari și venituri încă insuficiente pentru un trai confortabil în marile orașe.

Produsul Intern Brut per capita în Europa în 2024

Cine pierde și cine câștigă în această creștere economică

Creșterea PIB-ului per capita nu este distribuită uniform. Bucureștiul și câteva centre regionale dezvoltate contribuie semnificativ la acest salt economic, în timp ce zonele rurale și regiunile mai sărace din sudul și estul țării rămân în urmă. Acest decalaj intern alimentează migrația internă și externă, presiunea pe infrastructura urbană și o polarizare crescândă între regiuni.

De asemenea, indicatorul nu ține cont de inegalitățile sociale . În România, o parte importantă a populației active câștigă salariul minim sau este angajată în sectoare unde productivitatea este redusă. În același timp, unele domenii – cum ar fi IT-ul sau finanțele – aduc un aport ridicat la PIB, dar au o contribuție limitată la bunăstarea generală.

În mod paradoxal, o economie în creștere nu înseamnă automat și un coș de cumpărături mai ieftin sau un nivel de trai mai ridicat. Inflația și dobânzile ridicate au anulat în parte efectele pozitive ale creșterii economice, iar costul vieții a devenit o temă majoră pentru gospodăriile românești în 2024.

Totuși, atingerea pragului de 79% din media UE este un pas simbolic în apropierea de nivelul economic al Europei Centrale, marcând o performanță superioară comparativ cu Ungaria (77%), Slovacia (75%) sau Grecia (70%).

Ce urmează? Pentru ca acest progres să devină vizibil în buzunarele cetățenilor, este nevoie de reforme structurale , investiții în educație, sănătate și infrastructură, dar și de o politică fiscală care să sprijine dezvoltarea durabilă. Altfel, PIB-ul per capita riscă să rămână doar un indicator pozitiv într-o realitate economică încă plină de provocări.