17 iul. 2025 | 02:27

După ce că îți ia Facebook și Instagram la puricat, SUA colectează și ADN-ul. 133.000 de copii migranți, tratați ca suspecți pe viață

ȘTIRI EXTERNE
Share
După ce că îți ia Facebook și Instagram la puricat, SUA colectează și ADN-ul. 133.000 de copii migranți, tratați ca suspecți pe viață
Donald Trump a fost desemnat „Omul Anului” de revista Time în 2016 și a apărut pe coperta celebrei publicații într-o imagine sugestivă, asociată cu politica dură de separare a copiilor imigranți de părinții lor, aplicată în timpul primului său mandat. (Foto: Getty/Profimedia/Time)

Statele Unite verifică deja ce postezi pe rețelele sociale dacă vrei să intri în țară, iar acum aflăm că îți pot colecta și ADN-ul, chiar dacă ești doar un copil.

Un nou scandal lovește administrația americană, după ce senatorul Ron Wyden a cerut explicații oficiale Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) și Departamentului Justiției (DOJ) în legătură cu colectarea masivă de ADN de la imigranți, inclusiv de la copii. Potrivit unor date obținute printr-o solicitare FOIA (Freedom of Information Act), aproximativ 133.000 de minori migranți au avut profilul genetic prelevat și introdus în baza de date CODIS a FBI — un sistem destinat inițial identificării suspecților în cazuri de crimă violentă, notează publicația Wired.

Copii tratați ca suspecți în orice viitoare anchetă

Baza de date CODIS, utilizată de autoritățile americane pentru potrivirea profilurilor ADN cu probe recoltate la locul unor infracțiuni, păstrează informațiile genetic indefinite, cu rare excepții. Asta înseamnă că ADN-ul unui copil de 10 ani ajuns în SUA cu părinții săi din Venezuela sau Haiti va fi verificat automat de fiecare dată când poliția caută un suspect — acum sau peste 30 de ani.

„Acești copii vor fi tratați de forțele de ordine drept suspecți în orice investigație viitoare, pe termen nelimitat”, avertizează senatorul Wyden în scrisorile sale adresate oficialilor federali. Datele arată că peste 70% dintre minorii de la care a fost colectat ADN provin din doar patru țări: Mexic, Venezuela, Cuba și Haiti.

Îngrijorarea principală este că autoritățile nu au oferit nicio justificare clară pentru stocarea permanentă a probelor genetice ale acestor minori, într-un sistem construit pentru infractori, nu pentru persoane aflate în custodie civilă.

O infrastructură de supraveghere genetică în expansiune

Colectarea ADN-ului a fost accelerată masiv în ultimii ani, mai ales în perioada administrației Trump, când guvernul federal a început să aplice măsura aproape exclusiv asupra imigranților. În ultimele patru luni, peste un sfert de milion de noi probe genetice au fost adăugate în CODIS, potrivit unei analize realizate de Georgetown Law Center on Privacy and Technology.

Criticii afirmă că aceasta nu este decât o parte dintr-un program mai amplu prin care guvernul redefinește poliția modernă prin extinderea supravegherii biometrice și comportamentale, testând inițial aceste metode pe grupuri vulnerabile — cum sunt imigranții — înainte ca ele să fie aplicate asupra întregii populații.

„Ceea ce face guvernul federal astăzi pe spatele imigranților, va fi mâine standardul pentru toată lumea”, avertizează Anthony Enriquez, vicepreședinte al organizației pentru drepturile omului Robert F. Kennedy Human Rights.

Kristi Noem, secretarul american pentru Securitate Internă

Kristi Noem, secretarul american pentru Securitate Internă. (Foto: Kevin Dietsch/Getty Images)

De la monitorizare la criminalizare, un drum tot mai scurt

Experții în drept constituțional avertizează că acest tip de „alunecare de scop” este similar cu ce s-a întâmplat după 11 septembrie 2001, când măsurile de securitate adoptate pentru a combate terorismul au fost apoi aplicate pe scară largă asupra cetățenilor americani. „Măsurile care încep cu non-cetățeni se întorc adesea împotriva tuturor”, scria David Cole, specialist în libertăți civile.

Într-un raport publicat în 2024, Center on Privacy and Technology concluziona că utilitatea ADN-ului în operațiunile reale de imigrație este aproape nulă. Cu toate acestea, odată colectate și integrate în sistem, datele genetice sunt greu de eliminat — și pot fi partajate cu alte instituții sau folosite în scopuri complet diferite de cele inițiale.

Senatorul Wyden cere acum transparență: câte mostre au fost colectate, câte provin de la minori și ce reguli guvernează păstrarea, ștergerea sau partajarea acestor date sensibile. Deocamdată, Departamentul Justiției a confirmat că a primit solicitarea, dar a refuzat să comenteze. DHS nu a răspuns deloc.