Două „supercontinente” care se ascund în adancurile Pământului ar putea fi mult mai vechi decât se credea anterior

Sub suprafața aparent liniștită a Pământului se ascund structuri colosale care sfidează teoriile anterioare ale geologilor. Mantaua, stratul dintre scoarța subțire și nucleul topit al planetei noastre, conține formațiuni masive de rocă densă care nu s-au amestecat complet de-a lungul timpului. Printre aceste structuri enigmatice se numără două „supercontinente” îngropate la mii de kilometri sub scoarță – unul sub Africa și celălalt sub Oceanul Pacific, scrie CNN.

O descoperire seismică neașteptată

Un studiu recent, bazat pe analiza undelor seismice generate de cutremure puternice, a dezvăluit noi detalii despre aceste regiuni misterioase. Cercetătorii sugerează că aceste supercontinente ar putea fi mult mai vechi decât se presupunea, acționând ca ancore stabile în manta de-a lungul a sute de milioane, poate chiar miliarde de ani. Această descoperire schimbă perspectiva asupra modului în care funcționează interiorul Pământului și influența acestuia asupra mișcării plăcilor tectonice.

Primele indicii despre aceste structuri au apărut acum aproximativ 50 de ani, când anomalii în viteza undelor seismice au atras atenția cercetătorilor. Cutremurele puternice produc unde seismice care traversează interiorul Pământului, iar când aceste unde întâlnesc structuri neobișnuite, viteza lor se modifică, oferind indicii despre compoziția și structura mantalei.

Citește și: Un asteroid recent descoperit are un risc de impact de 1,2% cu Pământul. Ce-nseamnă asta, de fapt, conform astronomilor

Horoscop zilnic 3 martie 2025. Surprize neașteptate, oportunități financiare și schimbări în dragoste pentru fiecare zodie

Ce trebuie să faci după ce plantezi căpșunile. Trucul ca să crească uriașe și dulci. Grădinarii profesioniști îl aplică an de an

În timp, datele au arătat că aceste supercontinente reprezintă aproape 20% din limita dintre mantaua inferioară și nucleu. Fiecare dintre ele acoperă sute de mii de kilometri pătrați și se ridică la aproape 1.000 de kilometri înălțime. Totuși, până de curând, se știa foarte puțin despre natura lor, despre momentul în care s-au format și despre impactul pe care îl au asupra convecției mantalei – procesul prin care căldura din interiorul Pământului generează mișcarea plăcilor tectonice.

Structuri stabile, mai vechi decât plăcile tectonice?

Unul dintre cele mai mari mistere ale acestor supercontinente era legat de stabilitatea lor: sunt ele structuri active, implicate în dinamica mantalei, sau doar mase dense de rocă care au rămas nemișcate de-a lungul timpului? Cercetătorii au abordat problema dintr-o nouă perspectivă, analizând nu doar viteza undelor seismice, ci și atenuarea acestora – adică pierderea de energie a undelor pe măsură ce traversează structurile din adâncuri.

Rezultatele au fost surprinzătoare: deși viteza undelor scădea în interiorul supercontinentelor, acestea nu pierdeau multă energie. În schimb, regiunile din jurul lor – „cimitirele de plăci tectonice” formate din plăci scufundate – arătau o atenuare semnificativă a undelor. Acest fenomen indică faptul că structurile din jur sunt mai tinere, având cristale minerale mai mici, în timp ce supercontinentele sunt mult mai vechi, cu cristale mai mari care au avut timp să crească și să devină mai stabile.

Citește și: Asteroid descoperit de un telescop din Chile ar putea lovi Pământul în 2032, activând planul global de apărare

Această constatare sugerează că supercontinentele din mantă ar putea avea cel puțin jumătate de miliard de ani, dar există posibilitatea să fie mult mai vechi – poate chiar de la începuturile formării Pământului, acum 4 miliarde de ani.

Influența asupra plăcilor tectonice și vulcanismului

Dacă aceste structuri sunt atât de vechi și stabile, ele ar putea juca un rol crucial în dinamica plăcilor tectonice. Seismologii cred că ele acționează ca niște ancore la baza mantalei, influențând fluxurile de material fierbinte și chiar poziționarea plăcilor tectonice de la suprafață. Mai mult decât atât, aceste supercontinente ar putea fi sursa unor elemente chimice misterioase găsite în lavă provenită din erupții vulcanice profunde.

De-a lungul timpului, geologii au descoperit izotopi rari în lava unor vulcani, sugerând că materialul care le conține provine dintr-un rezervor adânc și extrem de vechi din interiorul Pământului. Noile descoperiri ridică posibilitatea ca aceste supercontinente să fie chiar sursa acestor elemente.

Citește și: Viața pe Pământ ar avea origini extraterestre, iar descoperirile recente ar putea rescrie evoluția noastră

Un nou capitol în înțelegerea Pământului

Modelul utilizat în acest studiu este primul model 3D de atenuare a undelor seismice aplicat întregii mantale. Acesta le oferă seismologilor o imagine mai clară asupra a ceea ce se află la mii de kilometri sub suprafața Pământului și deschide noi direcții de cercetare.

În plus, descoperirile recente sugerează că aceste „supercontinente” nu sunt singurele structuri misterioase din adâncuri. Alte cercetări au identificat plăci tectonice scufundate în locuri neașteptate, departe de zonele de subducție unde plăcile obișnuiau să fie absorbite în manta. Acest lucru indică faptul că interiorul Pământului este mult mai complex decât s-a crezut inițial.