Donald Trump „închide robinetul de bani” pentru NASA. Așa pot dispărea 40 de misiuni științifice esențiale

Bugetul prezidențial pentru 2026 propune tăieri masive ale programelor științifice NASA, inclusiv închiderea misiunilor aflate în desfășurare și anularea celor planificate.

Administrația președintelui Donald Trump a publicat vineri seară proiectul complet de buget pentru anul fiscal 2026, propunând reduceri fără precedent pentru NASA, în special în domeniul cercetării științifice.

Mai bine de 40 de misiuni spațiale, afectate de posibilele decizii ale lui Donald Trump

Conform documentului, peste 40 de misiuni spațiale active sau în fază de dezvoltare ar urma să fie anulate, în cadrul unei strategii care urmărește „rafinarea” agenției pentru a susține un nou obiectiv major: trimiterea primului om pe Marte, care „va fi american”, scrie publicația Science.org.

Viziunea ar presupune însă renunțarea aproape completă la rolul tradițional al NASA de lider mondial în cercetarea spațială. Bugetul propus reduce la jumătate finanțarea pentru știință, de la aproximativ 7,8 miliarde dolari la doar 3,9 miliarde dolari.

Printre misiunile aflate în pericol se numără Observatoarele Orbitale de Carbon (OCO-2 și OCO-3), care oferă hărți globale ale concentrației de dioxid de carbon, dar și sateliții Terra, Aqua și Aura, care monitorizează schimbările climatice de peste două decenii. Aura, deși încă operațional, ar fi oprit prematur, deși oferă date unice despre stratosferă.

Instrumente precum SAGE III și componentele de observare a Pământului de pe Deep Space Climate Observatory ar fi, de asemenea, scoase din funcțiune, diminuând capacitatea SUA de a monitoriza emisiile poluante și fenomenele meteorologice extreme.

Ce urmează pentru NASA?

În afara Pământului, ar fi închise misiunile Juno (aflată pe orbită în jurul lui Jupiter), New Horizons (în explorarea centurii Kuiper) și OSIRIS-APEX, care urma să viziteze asteroidul Apophis. Pe Marte, misiunile Odyssey și MAVEN ar fi oprite, la fel și sprijinul pentru orbiterul european Mars Express. Misiunea emblematică Mars Sample Return rămâne anulată, fiind considerată prea costisitoare.

În ceea ce privește viitoarele misiuni, bugetul prevede oprirea programelor Atmosphere Observing System (AOS) și Surface Biology and Geology (SBG, esențiale pentru înțelegerea norilor, poluării și identificarea resurselor minerale. Sunt anulate și cele două misiuni către Venus, DAVINCI și VERITAS, care urmau să exploreze originea și activitatea geologică a planetei.

Telescoapele spațiale nu scapă nici ele complet: deși Roman Space Telescope nu este anulat, finanțarea sa scade drastic de la 400 milioane la 156 milioane dolari, punând în pericol etapele finale ale construcției.

Această strategie ar afecta grav centrele de cercetare Jet Propulsion Laboratory și Goddard Space Flight Center, iar efectele s-ar resimți și asupra programelor realizate pentru alte agenții federale, precum USGS și NOAA.

Nominalizarea antreprenorului Jared Isaacman la conducerea NASA vine într-un moment tensionat. Deși acesta a declarat că o reducere cu 50% a bugetului pentru știință nu este „optimă”, și-a exprimat deschiderea de a sprijini privatizarea unor proiecte, inclusiv Mars Sample Return.

Fostul administrator NASA Alan Stern a declarat că este pregătit să lupte împotriva acestor tăieri în Congres, avertizând că NASA riscă să devină „o simplă agenție de lansare” dacă și programul Artemis de revenire pe Lună va fi abandonat.

Bugetul, deși extrem de dur, este deocamdată o propunere. Congresul, care are ultimul cuvânt în privința finanțării agențiilor federale, urmează să dezbată planul în lunile următoare. Până atunci, comunitatea științifică reacționează cu îngrijorare, considerând că SUA ar putea pierde rapid poziția de lider global în explorarea spațială.