10 apr. 2025 | 16:36

Diva României cu voce de nimfă și chip de actriță de Hollywood pe care românii au uitat-o astăzi. Povestea solistei Mara Ianoli

ENTERTAINMENT
Diva României cu voce de nimfă și chip de actriță de Hollywood pe care românii au uitat-o astăzi. Povestea solistei Mara Ianoli
Cântăreața Mara Ianoli. Foto arhivă Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Pe 4 februarie 1924, la București, se năștea una dintre cele mai fermecătoare voci ale muzicii ușoare românești din secolul trecut: Mara Ianoli. Deși numele ei nu mai spune mare lucru generațiilor de astăzi, artista a fost, timp de aproape două decenii, una dintre vedetele scenei de estradă din Ȑara noastră, fiind asociată cu rafinamentul muzical și eleganța scenică. Cu o voce seducătoare, capabilă să topească suflete, și un chip demn de marile ecrane de la Hollywood, Mara Ianoli a cunoscut gloria, pentru ca apoi să fie uitată pe nedrept.

Debutul promițător și afirmarea pe scena muzicii ușoare

Mara Ianoli și-a făcut debutul artistic cântând piese de jazz și muzică ușoară, genuri extrem de populare în acea perioadă. Vocea sa distinctă, caldă și expresivă, a atras imediat atenția publicului, iar interpretările sale i-au adus numeroase premii la concursurile muzicale de profil.

De-a lungul anilor, a devenit o prezență constantă în concertele organizate la Sala Dalles, unde a cântat sub bagheta unora dintre cei mai importanți dirijori ai vremii: Gelu Solomonescu, Sergiu Malagamba și Dinu Șerbănescu.

Publicul o adora pentru naturalețea cu care trecea de la ritmuri antrenante la melodii melancolice, iar presă muzicală a vremii o elogia frecvent pentru stilul său modern, dar împănzit de sensibilitate. Astfel, Mara Ianoli a devenit rapid una dintre favoritele spectatorilor din capitală și din întreaga țară.

Vezi și: Regina romanțelor românești a avut o viață de film: Ioana Radu a fost căsătorită de cinci ori și i-au plăcut motocicletele

S-a bucurat de o carieră de succes în teatru, cu spectacole care umpleau sala până la refuz

Talentul său nu a trecut neobservat nici de lumea teatrului, astfel că Mara Ianoli a devenit parte din trupa Teatrului Savoy între anii 1946 și 1948.

Ulterior, a activat la Teatrul de Estradă (1948-1950), iar cea mai importantă etapă a carierei sale s-a desfășurat la Teatrul „Constantin Tănase”, unde a fost solistă vocală între 1950 și 1967. Aici, a contribuit la cele mai apreciate spectacole de revistă ale epocii.

Pe scena de la „Tănase”, Mara Ianoli a fost aplaudată în spectacole celebre precum „Vitamina M… Muzica!”, scris de Eugen Mirea, „București 500”, o creație semnată de Nicușor Constantinescu și George Voinescu, și „Un cântec pentru dumneavoastră”, realizat de Eugen Mirea și Sașa Georgescu.

A fost acompaniată de Orchestra de Jazz „București”, dirijată de Sergiu Malagamba, dar și de muzicieni precum Edmond Deda, ceea ce i-a permis să strălucească într-un cadru muzical de elită.

Unul dintre cele mai longevive spectacole în care a jucat a fost „În între noi, femeile!”, semnat de Jack Fulga și Henri Mălineanu, având-o cap de afiș pe Ioana Radu.

Această producție a fost un succes răsunător, fiind jucată de nu mai puțin de 250 de ori, între 8 martie 1958 și 10 ianuarie 1959, în sala teatrului de pe Calea Victoriei nr. 174.

Mara Ianoli, Henri Mălineanu, Dorina Drăghici, Ioana Radu în culisele spectacolului Între noi femeile. Foto Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Mara Ianoli, Henri Mălineanu, Dorina Drăghici, Ioana Radu în culisele spectacolului Între noi femeile. Foto Teatrul de Revistă Constantin Tănase

Hituri de neuitat și colaborarea cu Trio Armonia

Mara Ianoli a avut un repertoriu variat, cu piese care au rămas în memoria colectivă a melomanilor. Printre cele mai cunoscute melodii ale sale se numără „Garofița”, „Hop și-așa”, „Tu nu mă mai iubești ca altădată” (compusă de Henri Mălineanu), „Mâine” și „Tu minți” (semnate de Radu Șerban).

Frumoasa brunetă a realizat un duet de succes cu Trio Armonia în piesa „Să nu mă-întrebi de ce”, iar împreună cu Luigi Ionescu a interpretat melodia „La mare”, care s-a bucurat de o popularitate deosebită.

Fiecare dintre aceste piese reflectă stilul ei aparte: rafinament vocal, claritate a interpretării și o emoție controlată, capabilă să transmită povestea din spatele versurilor. Nu era doar o solistă, ci o veritabilă povestitoare muzicală, o prezență artistică care dădea viață și sens fiecărei note.

Vezi și: Henry Mălineanu, compozitorul partiturilor de ”Pe aripile revistei”. Povestea artistului care a fondat Teatrul de Estradă din București

Mara Ianoli, una dintre cele mai îndrăgite artiste ale României anilor ’50 – ’60

Cu toate că a fost una dintre cele mai iubite soliste ale anilor ’50 și ’60, Mara Ianoli nu a beneficiat de o mediatizare postumă pe măsura meritelor sale.

Lipsa de reeditări discografice, puținele materiale video păstrate și dispariția treptată a revistei ca gen artistic au contribuit la estomparea imaginii sale în conștiința publică.

Într-o perioadă în care memoria colectivă este adesea selectivă și superficială, artiștii care nu mai apar pe ecrane sau pe rețelele sociale dispar ușor din atenția publicului.

Cu toate acestea, amintirea Marei Ianoli merită să fie readusă în lumina reflectoarelor. A fost o artistă completă, cu o voce de o frumusețe rară și cu o carismă scenică greu de egalat.

Una dintre vocile de aur ale României

Mara Ianoli rămâne una dintre vocile de aur ale României, o divă a muzicii ușoare care a îmbinat talentul autentic cu eleganța desăvârșită.

Superba brunetă a contribuit semnificativ la dezvoltarea muzicii ușoare românești și a fost un model pentru multe soliste care i-au urmat.

Povestea ei, deși uitată astăzi de mulți, este un exemplu al frumuseții autentice a artei românești de altădată.

Redescoperirea acestei artiste și readucerea în actualitate a operei sale ar reprezenta nu doar un gest de reparație morală, ci și o împreunare necesară cu valorile muzicale ale trecutului.

Vezi și: Rămasă singură în România, s-a apucat de muzică pentru a se întreține și a murit în brațele soțului ei. Povestea Simonei Cassian, diva anilor 50, veșnic elegantă și cuceritoare