Diaspora, tot mai săracă: românii din Italia și Spania trimit acasă mai puțini bani decât muncitorii nepalezi din România

Datele publicate recent de Banca Națională a României arată o schimbare semnificativă în dinamica banilor trimiși acasă de românii din străinătate. Potrivit economistului Andrei Caramitru, citat de cotidianul Adevărul, munca în străinătate „la munca de jos” nu mai aduce aceleași beneficii ca în trecut, iar sumele trimise de diaspora scad, în timp ce muncitorii străini din România – în special cei din Nepal și din alte țări asiatice – trimit în țările lor de origine sume considerabil mai mari raportat la numărul lor.

Bani mai mulți trimiși de muncitorii străini din România decât de diaspora românească din Sudul Europei

Într-o postare pe rețelele sociale, Caramitru a subliniat că, potrivit datelor BNR, intrările de bani din diaspora românească se situează la aproximativ 1,5-2 miliarde de euro pe trimestru, în timp ce ieșirile – adică banii trimiși acasă de muncitorii străini din România – ajung la circa 0,4 miliarde de euro.

Deși diferența absolută este încă mare, raportul „per capita” este surprinzător: diaspora românească numără în jur de 5 milioane de oameni, iar comunitatea de muncitori străini din România este estimată la aproximativ 150.000. Astfel, în medie, un muncitor nepalez sau asiatic din România trimite acasă mult mai mult decât un român aflat la muncă în Italia sau Spania.

Potrivit economistului, aproape 75% din banii trimiși de diaspora vin din Germania și Marea Britanie, în timp ce din Italia și Spania – unde trăiesc comunități românești numeroase – intrările sunt comparabile cu cele din Statele Unite, deși diaspora românească din SUA este mult mai mică.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Graficele BNR pentru perioada 2013 – trimestrul II 2025, cu date detaliate privind „remiterile personale”

Motive, consecințe și perspective

Caramitru sugerează că aceste cifre reflectă realitatea economică a muncii slab plătite din Sudul Europei, unde mulți români abia își acoperă cheltuielile zilnice. „Pare clar că nepalezii din România o duc mai bine decât badantele sau muncitorii pe șantiere din Italia și Spania, în medie”, a spus el.

Economistul atrage atenția că, pe măsură ce numărul muncitorilor străini din România crește, banii trimiși de aceștia în țările lor ar putea ajunge să compenseze și chiar să neutralizeze fluxurile de bani venite din diaspora românească.

BNR a publicat pentru perioada 2013 – trimestrul II 2025 date detaliate privind „remiterile personale”, care includ transferurile lucrătorilor și remunerarea netă a salariaților români din străinătate, respectiv a muncitorilor străini din România.

În timp ce aceste cifre confirmă că diaspora rămâne o sursă importantă de intrări valutare pentru România, ele indică și o schimbare de paradigmă: munca peste hotare nu mai garantează, pentru mulți români, economii consistente sau sprijin financiar semnificativ pentru cei rămași acasă.