Descoperiri arheologice la Marele Zid Chinezesc: artefacte rare dezvăluie viața și apărarea din epoca Ming

Lucrările recente de restaurare desfășurate pe un segment izolat al Marelui Zid Chinezesc, în apropierea Beijingului, au adus la lumină descoperiri arheologice care completează semnificativ imaginea uneia dintre cele mai emblematice construcții ale lumii.

Săpăturile realizate de specialiști au scos la iveală nu doar vestigii militare, ci și obiecte legate de viața cotidiană a soldaților care au apărat frontiera nordică a Chinei imperiale.

Cercetările, concentrate în sectorul Jiankou al zidului, oferă indicii valoroase despre modul în care funcționa sistemul defensiv în timpul dinastiei Ming, dar și despre schimburile tehnologice și comerciale care aveau loc de-a lungul acestei granițe strategice, scrie Popular Mechanics.

Descoperirile confirmă faptul că Marele Zid nu a fost doar o barieră militară, ci un spațiu complex, locuit și adaptat condițiilor dure ale regiunii.

Zodiile care trec prin cele mai mari încercări în 2026. Anul deciziilor grele

Ce-și comandă românii de mâncare și cum definește acest comportament orașele din țară. Clujul se apropie de obiceiurile Europei de Vest

Un tun din fier și indicii despre influențe occidentale

Cea mai spectaculoasă piesă descoperită este un tun masiv din fier, cu o greutate de aproximativ 112 kilograme, atribuit perioadei târzii a dinastiei Ming, între secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Arma a fost găsită într-unul dintre turnurile de veghe restaurate, alături de alte echipamente militare, sugerând un punct important de apărare.

O inscripție gravată pe tun, care menționează „Anul 5 Chongzhen”, a permis datarea exactă a piesei în anul 1632. Forma și dimensiunea țevii amintesc de artileria europeană a epocii, ceea ce i-a determinat pe cercetători să ia în calcul existența unor transferuri de cunoștințe tehnologice între China și Occident, într-o perioadă marcată de contacte comerciale și diplomatice sporadice.

Descoperirea susține ipoteza conform căreia armata Ming adopta și adapta tehnologii străine pentru a-și consolida capacitatea defensivă, într-un context geopolitic tot mai instabil.

Viața soldaților și secretele construcției Marelui Zid

Săpăturile au vizat trei turnuri de veghe și porțiunile de zid care le conectează, oferind o perspectivă detaliată asupra vieții cotidiene a garnizoanelor. Arheologii au identificat spații de depozitare, o sobă și un pat din cărămidă încălzit, elemente care arată cum soldații reușeau să facă față temperaturilor scăzute și izolării din zonele montane.

Unul dintre turnuri adăpostea un monument din piatră datat 1573, util pentru stabilirea etapelor de construcție ale segmentului respectiv. Analiza resturilor alimentare a indicat o dietă diversă, bazată atât pe animale domestice, cât și pe vânat, completată de plante cu posibile utilizări medicinale.

Detalii surprinzătoare au venit și din analiza materialelor de construcție. Inscripțiile de pe cărămizi au oferit informații despre organizarea muncii și standardele de producție din epoca Ming.

Unele cărămizi includeau specificații clare de greutate, sugerând un control strict al calității. În plus, studiile asupra mortarului au arătat utilizarea unui amestec de var bogat în magneziu și fibre vegetale, menit să asigure o rezistență sporită în timp.

O descoperire aparte este o cărămidă inscripționată cu un mesaj poetic despre ani de muncă istovitoare, o mărturie rară și profund umană a celor care au contribuit la ridicarea fortificației.

Pe lângă aspectul militar, cercetătorii au identificat 28 de artefacte din turcoaz provenite din regiuni aflate la sute de kilometri distanță, semn al existenței unor rețele comerciale extinse. Aceste descoperiri schimbă perspectiva tradițională asupra Marelui Zid, evidențiindu-l ca pe un spațiu viu, traversat de oameni, idei și bunuri.

Arheologii estimează că viitoarele săpături vor aduce noi informații despre viața de zi cu zi și rolul complex pe care l-a avut Marele Zid Chinezesc de-a lungul secolelor.