Descoperirea pe Marte care sugerează că Planeta Roșie a fost cândva un paradis tropical. Cum au ajuns oamenii de știință la această concluzie?

Noi observații transmise de roverul Perseverance dezvăluie indicii surprinzătoare despre trecutul planetei Marte.

Cercetătorii au identificat formațiuni de roci cu o culoare neobișnuit de deschisă, care par să indice că, în urmă cu miliarde de ani, planeta roșie ar fi găzduit regiuni umede, calde și afectate de ploi abundente, condiții asemănătoare zonelor tropicale de pe Pământ. Descoperirea a fost publicată recent în revista Communications Earth & Environment, pe 1 decembrie, scrie Live Science.

Analizele detaliate ale acestor roci au arătat că sunt alcătuite din caolinit, un tip de argilă bogată în aluminiu. Pe Pământ, astfel de depozite se formează aproape exclusiv în medii foarte calde și umede, unde mineralele sunt spălate sistematic de ploi frecvente timp de milioane de ani.

Cum Marte este acum o lume rece, aridă și lipsită de apă la suprafață, prezența caolinitului devine o piesă importantă în puzzle-ul evoluției climatice a planetei.

Caolinitul marțian, dovadă a unor condiții umede extreme în trecut

Adrian Broz, specialist în știința solului la Universitatea Purdue și autor principal al studiului, subliniază că apariția caolinitului într-un mediu atât de aspru precum Marte nu poate fi ignorată: structura sa indică un trecut în care apa lichidă era mult mai abundentă decât în prezent.

Roverul Perseverance a analizat compoziția acestor roci folosind instrumente spectrale și imagistice, iar cercetătorii au comparat datele cu probe terestre prelevate din Africa de Sud și San Diego.

Rezultatul? Roci incredibil de asemănătoare, atât din punct de vedere structural, cât și mineralogic — ceea ce sugerează că s-au format prin procese similare, în condiții de căldură intensă și umezeală ridicată.

Imagini captate din satelit arată depozite mult mai mari de caolinit în alte regiuni ale planetei, însă acestea nu au fost încă explorate direct de vreun rover.

Până când Perseverance sau alte misiuni vor ajunge în aceste zone, micile fragmente analizate în prezent sunt singura dovadă la nivelul solului marțian.

Roci albite pe planeta Marte / Foto: NASA

Ce ne pot spune aceste roci despre apa, clima și potențiala viață pe Marte

Briony Horgan, cercetător în științe planetare la Purdue și coautoare a studiului, afirmă că aceste roci constituie „singurele dovezi directe din teren” pe care le avem pentru astfel de procese.

Ele întăresc ipoteza conform căreia Marte a fost, într-un trecut foarte îndepărtat, o planetă cu un ciclu al apei activ și cu un climat capabil să susțină medii similare junglei tropicale.

Cu toate acestea, rămâne un mister modul în care Marte și-a pierdut apa. Cele mai acceptate teorii indică faptul că, în urmă cu 3 până la 4 miliarde de ani, slăbirea câmpului magnetic marțian ar fi permis vântului solar să erodeze atmosfera, făcând planeta din ce în ce mai rece și mai uscată.

Totuși, procesul pare să fi fost mult mai complex, iar studiul acestor argile antice ar putea ajuta la reconstituirea etapelor prin care Marte s-a transformat dintr-o lume umedă într-un deșert înghețat.

Există și implicații pentru cercetările legate de locuibilitatea planetei. Dacă Marte a avut perioade lungi cu apă lichidă la suprafață, atunci sunt șanse mai mari ca forme simple de viață să fi existat.

„Toată viața pe care o cunoaștem depinde de apă”, spune Broz, sugerând că astfel de descoperiri sunt esențiale pentru a evalua acest potențial.

În timp ce Perseverance continuă să trimită date noi, depunerile de caolinit deschid un capitol fascinant în studiul istoriei climatice marțiene, un indiciu clar că, odată, planeta roșie ar fi putut arăta mai mult ca o oază tropicală decât ca peisajul auster pe care îl vedem astăzi.