Derularea la nesfârșit pe TikTok a clipurilor scurte „tâmpesc” creierul, arată un amplu studiu al Asociației Psihologice Americane

Scroll-ul nesfârșit prin TikTok, Reels sau YouTube Shorts nu mai este doar un obicei enervant pentru părinți și profesori, ci o problemă de sănătate mintală documentată științific. Un nou studiu al Asociației Psihologice Americane (APA) leagă direct consumul de clipuri foarte scurte de ceea ce cercetătorii numesc „brain rot” – un sindrom neurocognitiv real, măsurabil, care afectează atenția, autocontrolul și starea psihică generală.

Ce este, de fapt, „brain rot”

Anul trecut, „brain rot” a fost ales Cuvântul Anului de Oxford Dictionary, ca expresie a îngrijorării față de consumul excesiv de conținut online de slabă calitate, în special pe rețelele sociale. Până acum, termenul era folosit mai ales în glumă, ca meme: „mi s-a stricat creierul de la TikTok”.

Noul studiu al APA schimbă însă tonul. Cercetarea arată că „brain rot” nu mai este doar o glumă de internet, ci un sindrom neurocognitiv care poate fi observat și măsurat. Autorii au analizat date provenite de la 98.299 de participanți din 71 de studii și au ajuns la aceeași concluzie: cu cât o persoană urmărește mai mult conținut video de tip short-form, cu atât are performanțe cognitive mai slabe.

Lucrarea, intitulată „Feeds, Feelings, and Focus”, se concentrează pe platformele bazate pe algoritmi precum TikTok, Instagram Reels și YouTube Shorts. Toate au același mecanism: succesiune rapidă de clipuri scurte, extrem de stimulante, care sunt adaptate în timp real preferințelor utilizatorului pentru a-l ține cât mai mult lipit de ecran.

Cercetătorii au observat că acest tip de consum este asociat cu probleme de atenție și de „inhibitory control” – capacitatea creierului de a spune „stop” impulsului de a continua să derulezi sau de a schimba permanent stimulii. Cu alte cuvinte, mintea se obișnuiește cu ritmul alert al swipe-ului și respinge tot ce e mai lent, mai complex sau solicită efort.

Cum transformă clipurile scurte creierul în „mod swipe”

Studiul explică faptul că expunerea repetată la conținut foarte stimulativ și rapid duce la un fenomen numit „habituare”. Creierul se adaptează la acest flux intens de dopamină și începe să perceapă sarcinile lente – cititul unei cărți, rezolvarea unei probleme, învățarea aprofundată – ca fiind plictisitoare, frustrante și greu de suportat.

În paralel, sistemul de recompensă al creierului ajunge să „cerșească” tot mai mult conținut ușor de digerat, servit în doze mici, la nesfârșit. Mecanismul nu se oprește la lipsa de concentrare: studiul leagă utilizarea intensă a clipurilor scurte de izolare socială, satisfacție scăzută față de viață, probleme de stimă de sine și de imagine corporală. În plus, utilizatorii grei raportează mai des tulburări de somn, anxietate și senzația de singurătate.

Cei mai expuși sunt tinerii, care petrec în medie 6,5 ore pe zi online. Pentru o generație crescută cu telefonul în mână, gândirea „în stil swipe” devine noul normal: atenția sare de la un stimul la altul, iar răbdarea pentru orice depășește câteva secunde scade dramatic.

Autorii studiului avertizează că nu vorbim doar despre o modă trecătoare, ci despre un fenomen cu impact larg asupra sănătății publice. Ei cer ca rezultatele să fie luate în serios în dezbaterea publică și să fie folosite pentru dezvoltarea unor strategii de utilizare mai echilibrată a platformelor de clipuri scurte – fie că vorbim de educație digitală, reguli în școli sau simple limite personale.

Mesajul implicit al cercetării este clar: dacă simți că îți fuge mintea după câteva rânduri de text și te mănâncă degetul să mai dai un swipe, nu e doar o impresie. Creierul tău a învățat un nou tipar. Iar primul pas pentru a ieși din buclă ar putea fi, pur și simplu, să închizi aplicația și să deschizi o carte.