Demolat, reconstruit, cenzurat, reabilitat. Arcul de Triumf din București, povestea simbolului întregirii României Mari

Arcul de Triumf din București este unul dintre cele mai importante monumente simbolice ale României. Ridicat pentru a celebra eroismul soldaților din Primul Război Mondial și realizarea Marii Uniri, a trecut printr-un proces lung de reconstrucție, cenzură și restaurare. Astăzi, el rămâne un punct de referință pentru identitatea națională, atrăgând turiști și localnici deopotrivă, fiind martor tăcut al istoriei și simbol al unității românești.

Contextul istoric al monumentelor Marii Uniri de la 1918

Primul Război Mondial (denumit adesea și Războiul de Întrege Neamului) a fost un moment definitoriu pentru istoria României, contribuind la unirea tuturor provinciilor istorice românești și la formarea României Mari.

Pentru a comemora sacrificiile și eforturile eroilor din perioada 1916-1919, autoritățile au decis ridicarea unui ansamblu de monumente naționale amplasate în locații emblematice pentru evenimentele războiului.

Printre acestea se numără Catedrala Încoronării din Alba Iulia (1922), Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol I (1923), Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman (1928) și mausoleele de la Mărășești, Mărăști și Târgu Jiu.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Unul dintre cele mai importante astfel de monumente din București este Arcul de Triumf, un simbol al victoriei și al unității naționale.

Vezi și: ”Regele” de pe Calea Victoriei: povestea Palatului CEC, clădirea-simbol a Capitalei care ne ”veghează” încă de la Unirea Principatelor Române

Arcuri de triumf temporare și tradiția romană

Până la ridicarea actualului Arc de Triumf, Bucureștiul a avut mai multe astfel de structuri temporare, construite pentru a marca momente istorice importante.

Astfel de arcuri au fost ridicate în 1848, 1859, 1878 (după obținerea independenței), 1906 (pentru jubileul de 40 de ani de domnie a lui Carol I) și 1918 (pentru sărbătorirea familiei regale la 1 decembrie).

Tradiția arcurilor de triumf provine din Roma Antică, unde asemenea monumente erau ridicate pentru a celebra victoriile militare și pentru a glorifica armata imperiului.

1922 – un arc provizoriu pentru un moment istoric

După Marea Unire, autoritățile române au decis ridicarea unui monument permanent pentru a marca acest moment istoric. În 1922, sub mandatul primarului Matei Gh. Corbescu, s-a propus ridicarea unui nou Arc de Triumf.

Cu toate acestea, din cauza constrângerilor financiare, s-a decis construirea unui arc provizoriu din lemn și ipsos, destinat festivităților de încoronare a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.

Această soluție a fost aspru criticată de opinia publică, iar compozitorul George Enescu chiar a scris o scrisoare primarului, întitulata „Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”.

Din cauza materialelor precare, monumentul s-a deteriorat rapid și, la începutul anilor 1930, devenise o ruină incomodă în centrul capitalei. Astfel, presiunea publică și nevoia unui monument demn de importanța istorică a Marii Uniri au determinat autoritățile să ia decizia finală de reconstruire.

Vezi și: Opera Națională București, un secol de artă și emoție. Ministrul Octavian Goga a aprobat înființarea celui mai mare teatru liric din România, inaugurat sub bagheta lui George Enescu

Arcul de Triumf, fațada nordică. Foto Europa Fm

Construirea unui simbol durabil, în perioada 1935-1936

În urma articolului „O datorie imperioasă”, publicat în 1932 de jurnalistul Mihai Mora, autoritățile au demarat un proiect de consolidare și reconstrucție a Arcului de Triumf.

Arhitectul Petre Antonescu, cel care proiectase și prima variantă, a fost desemnat pentru realizarea noii construcții, de această dată folosind materiale durabile. Astfel, s-a folosit granit de Deva, iar basoreliefurile și sculpturile decorative au fost realizate din marmură de Rușchița și piatră.

Printre artiștii care au lucrat la Arcul de Triumf se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu.

Monumentul a fost ridicat cu o contribuție financiară semnificativă din partea populației, 7 milioane de lei provenind de la diverse asociații de veterani ai Primului Război Mondial.

Lucrările au durat un an și jumătate, finalizându-se la 1 decembrie 1936, exact la 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

Arcul de Triumf sub regimul comunist: cenzura istoriei

După instaurarea regimului comunist, Arcul de Triumf a fost supus unor modificări semnificative. Proclamațiile regelui Ferdinand I, inclusiv cea care anunța intrarea României în Primul Război Mondial și cea de la încoronare, au fost eliminate de pe monument.

De asemenea, medalionul „Budapesta”, care amintea de victoria României asupra regimului bolșevic maghiar, a fost șters. Efigiile regale ale Regelui Ferdinand și Reginei Maria au fost înlocuite cu două flori de piatră.

Vezi și: Povestea străzii Șelari din Centrul Vechi, kilometrul 0 al romantismului din București: Cartierul Roșu, nebunia doamnei Păuna, asasinarea Zarazei și noaptea de amor a domnitorului Cuza înainte de Unirea Principatelor

Ce mesaje și inscripții sunt gravate pe Arcul de Triumf

Pe fațada nordică a Arcului de Triumf, în partea de sus a monumentului, stă scris mesajul istoric care memorează încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca întregitori ai României Mari

„LIBERATOR DE NEAM ȘI ÎNTREGITOR DE HOTARE PRIN VIRTUTEA OSTAȘILOR SĂI VREDNICI URMAȘI AI EROILOR CREȘTINĂTĂȚII FERDINAND I DOMN ȘI REGE AL ROMÂNILOR ȘI-A FĂCUT INTRAREA LA 16 OCTOMBRIE 1922 ÎN CETATEA SA DE SCAUN A BUCUREȘTILOR DUPĂ ÎNCORONAREA LA ALBA-IULIA”.

Pe fațada sudică a Arcului de Triumf se află două medalioane din bronz, ce redau portretele regelui Ferdinand și reginei Maria. În perioada regimului comunist, acestea au fost distruse și înlocuite cu două mari ornamente din piatră, având forma unor flori.

După căderea regimului, în 1989, medalioanele originale au fost refăcute și reinstalate pe monument. Pe fațada nordică, se regăsesc alte două medalioane, simbolizând Bărbăția (realizată de Ion Jalea) și Credința (realizată de Constantin Baraschi). Prima îl înfățișează pe un războinic ținând o sabie, în timp ce cea de-a doua reprezintă chipul unui tânăr cu o cruce.

De asemenea, interiorul boltei adăpostește douăsprezece pietre, fiecare gravată cu numele unei bătălii importante din Primul Război Mondial, în care s-a remarcat armata română: Cerna, Jiu-Olt, Dragoslavele, Neajlov, Oituz, Mărăști, Mărășești, Răzoare, Vrancea, Muncelu, Coșna și Budapesta.

Pe latura vestică se poate citi o inscripție cuprinzând un elogiu adresat oamenilor politici și de cultură care au contribuit la realizarea Unirii:

„GLORIE CELOR CE PRIN LUMINA MINTEI ȘI PUTEREA SUFLETULUI AU PREGĂTIT UNITATEA NAȚIONALĂ. ROMÂNI, CU ADÂNCĂ EMOȚIUNE PRIMESC ÎN CHIP SOLEMN ACEASTĂ COROANĂ MOȘTENITĂ DE LA NEUITATUL ȘI ÎNȚELEPTUL MEU UNCHI CA UN SIMBOL AL VITEJIEI ROMÂNEȘTI ȘI AL UNIRII ÎNTRE DOMN ȘI ȚARĂ.

PLINĂ DE STRĂLUCIRE S’A AȘEZAT ACUM 41 DE ANI PE CAPUL PRIMULUI REGE DUPĂ RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ ȘI PROCLAMAREA REGATULUI. ATOTPUTERNICUL NE’A ÎNVREDNICIT S’O VEDEM ȘI MAI STRĂLUCITĂ ASTĂZI CÂND ÎN URMA GRELELOR LUPTE PURTATE DE ÎNTREAGA SUFLARE ROMÂNEASCĂ, EA SIMBOLIZEAZĂ ÎNDEPLINIREA ACELUI MARE ȘI SFÂNT DOR SECULAR: UNIREA TUTUROR ȚĂRILOR LOCUITE DE ROMÂNI.

DEA DOMNUL CA ACEASTĂ COROANĂ ÎMPREUNĂ CU ACEEA A SCUMPEI MELE SOȚII ȘI VREDNICĂ TOVARĂȘĂ DE MUNCĂ ȘI SUFERINȚĂ PENTRU BINELE CREȘTINESC SĂ ÎNCUNUNEZE DIN NEAM ÎN NEAM PE IUBIȚII NOȘTRI URMAȘI ÎNTR’O ROMÂNIE PURUREA GLORIOASĂ ȘI FERICITĂ. SUS INIMELE!

ȘI SĂ GLĂSUIM DUPĂ CHIPUL STRĂMOȘILOR. ACEASTA ESTE ZIUA PE CARE A FĂCUT-O DOMNUL SĂ NE BUCURĂM ȘI SĂ NE VESELIM ÎNTR’ÂNSA ȘI UNII PE ALȚII SĂ NE ÎMBRĂȚIȘĂM, SĂ ZICEM ”FRAȚILOR” ȘI CELOR CE NE URĂSC PE NOI, SĂ UITĂM TOATE PENTRU SFÂNTA UNIRE. AȘA SĂ FIE! FERDINAND.”

Ce este scris pe interiorul exterior al Arcului de Triumf. Foto Europa FM

Pe latura estică a celebrului monument sunt scrise următoarele:

”GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA ȘI PRIN JERTFA LOR DE SÂNGE AU ÎNFĂPTUIT UNITATEA NAȚIONALĂ”

Mai jos, se află o placă de marmură pe care este redat un extras din Cuvântarea Regelui Ferdinand I în fața trupelor, la intrarea oficială a României în război:

”ROMÂNI, RĂZBOIUL CARE DE DOI ANI A ÎNCINS TOT MAI TARE HOTARELE NOASTRE A ZDRUNCINAT ADÂND VECHIUL AȘEZĂMÂNT AL EUROPEI ȘI A INVEDERAT CA PENTRU VIITOR NUMAI PE TEMEIUL NAȚIONAL SE POATE ASIGURA VIAȚA PAȘNICĂ A POPOARELOR.

PENTRU NEAMUL NOSTRU EL A ADUS ZIUA AȘTEPTATĂ DE VEACURI DE CONȘTIINȚA NAȚIONALĂ, ZIUA UNIRII LUI. DUPĂ VREMURI ĂNDELUNGATE DE NENOROCIRI ȘI GRELE ÎNCERCĂRI ÎNAINTAȘII NOAȘTRI AU REUȘIT SĂ ÎNTEMEIEZE STATUL ROMÂN PRIN UNIREA PRINCIPATELOR PRIN RĂZBOIUL INDEPENDENȚEI PRIN MUNCA LOR NEOBOSITĂ PENTRU RENAȘTEREA NAȚIONALĂ.

ASTA ZI NE ESTE DAT NOUĂ SĂ ÎNTREGIM OPERA LOR ÎNCHEGÂND PENTRU TOTDEAUNA CEEA CE MIHAI VITEAZU A ÎNFĂPTUIT NUMAI PENTRU O CLIPĂ, UNIREA ROMÂNILOR DE PE CELE DOUĂ PĂRȚI ALE CARPAȚILOR. DE NOI ATÂRNĂ ASTĂZI SĂ SCĂPĂM DE STĂPÂNIREA STREINĂ PE FRAȚII NOȘTRI DE PESTE MUNȚI ȘI DIN PLAIURILE BUCOVINEI UNDE ȘTEFAN CEL MARE DOARME SOMNUL LUI DE VECI.

ÎN NOI, ÎN VIRTUȚILE, ÎN VITEJIA NOASTRĂ STĂ PUTINȚA DE A LE REDA DREPTUL CA ÎNTR’O ROMÂNIE ÎNTREGITĂ ȘI LIBERĂ DE LA TISA PÂNĂ LA MARE SĂ PROPĂȘEASCĂ ÎN PACE, POTRIVIT DATINILOR ȘI ASPIRAȚIUNILOR GINTEI NOASTRE.

ROMÂNI, ÎNSUFLEȚIȚI DE DATORIA SFÂNTĂ CENI SE IMPUNE, HOTĂRÂȚI SĂ ÎNFRUNTĂM CU BĂRBĂȚIE TOATE JERTFELE LEGATE DE UN CRÂNCEN RĂZBOI, PORNIM LA LUPTĂ CU AVÂNTUL PUTERNIC AL UNUI POPOR CARE ARE CREDINȚA NECLINTITĂ ÎN MENIREA LUI. NE VOR RĂSPLĂTI ROADELE GLORIOASE ALE IZBÂNDEI! CU DUMNEZEU ÎNAINTE! FERDINAND.”

Reabilitarea și redescoperirea istoriei, după Revoluția din 1989

După căderea regimului comunist, Arcul de Triumf a fost restaurat pentru a reflecta din nou adevărata sa semnificație istorică. Medalioanele cu efigiile Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria au fost reinstalate, iar monumentul a fost inclus pe lista patrimoniului istoric.

Astăzi, Arcul de Triumf rămâne un simbol al Marii Uniri și un reper al identității naționale românești. Fiind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale capitalei, monumentul este deschis publicului în zilele de sărbătoare națională, oferind o priveliște impresionantă asupra orașului.

Povestea Arcului de Triumf este una a rezistenței și a reabilitării unui simbol național. Ridicat pentru a celebra unirea tuturor românilor, monumentul a trecut prin multiple transformări, de la distrugere și cenzură la restaurare și recunoaștere internațională.

În prezent, fastuosul monument stă mărturie în fața generațiilor viitoare, reamintind de sacrificiile făcute pentru întregirea neamului românesc.