De la Școala Domnească, la Academia Sf. Sava și Universitatea din București. Istoria celei mai mari instituții de învățământ superior din România

Universitatea din București rămâne una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din România, având un rol esențial în formarea generațiilor de intelectuali și specialiști. De la primele forme de educație laică din Școala Domnească, până la universitatea modernă de astăzi, instituția a evoluat continuu, adaptându-se cerințelor timpului și menținându-și statutul de reper educațional

Originile învățământului superior în București: Școala Domnească și Academia Sf. Sava

Universitatea din București, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, are rădăcini adânci în istoria educației românești.

Începuturile sale se regăsesc în Școala Domnească, fondată în 1688, un centru educațional cu puternice influențe grecești și religioase. Aceasta a fost transformată, încă din 1694, în Academia Domnească de la Sf. Sava, o instituție de învățământ superior de inspirație bizantină.

Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), fondează la Bucureşti Academia Princiară de la Sf. Sava, la îndemnul stolnicului și cumnatului său, Constantin Cantacuzino, ilustru cărturar umanist cu studii la Padova.

De ce ar trebui să uzi plantele cu apă minerală. Rezultatele apar după doar câteva utilizări

Cum să albești rapid o cadă veche. Trucul folosit în hoteluri ca să arate impecabil ani la rând

Timp de mai multe decenii, Academia Sf. Sava a fost principalul loc de formare intelectuală a tinerilor boieri români, unde studiile erau predate predominant în limba greacă.

Cu toate acestea, odată cu valul de modernizare de la începutul secolului al XIX-lea, învățământul a cunoscut transformări esențiale.

În perioada 1776 – 1779, Alexandru Ipsilanti, domnitorul Ţării Româneşti, (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză şi italiană, construind noi localuri pentru academie.

Vezi și: De la „nepotrivit şi cu totul netrebnic pentru sarcina de învăţător“, la părintele școlii românești. Vizionarul Gheorghe Lazăr înființează prima școală în limba română

Reformele lui Gheorghe Lazăr și trecerea la limba română

Un moment decisiv a fost venirea lui Gheorghe Lazăr la București, în 1818, care a impus predarea cursurilor în limba română, oferind acces la educație unui număr mai mare de tineri.

Aceasta a fost o schimbare fundamentală, deoarece până atunci, studiile se desfășurau exclusiv în limba greacă, fiind accesibile doar elitelor boierești.

Eforturile lui Gheorghe Lazăr au condus la apariția unei noi generații de intelectuali români, care au jucat un rol crucial în dezvoltarea viitoare a sistemului educațional.

Această tranziție a reprezentat un pas important spre fondarea unei instituții de învățământ superior moderne.

De asemenea, în anul 1832, în urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice, relatează Unibuc.ro.

Palatul Universității din București. Foto ANR, SANIC, colectia Documente fotografice, IL, I 1113 – 2

Nașterea Universității din București, prin decretul semnat de Alexandru Ioan Cuza

Ideea de a uni toate facultățile din București într-o singură instituție a prins contur în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, a fost fondată oficial Universitatea din București.

Documentul semnat de Cuza sublinia nevoia de a avea o instituție de învățământ superior organizată „după modelul celorlalte state civilizate”.

Facultățile deja existente, cum ar fi Facultatea de Drept (1859) și Facultatea de Litere (1863), au fost integrate în noua instituție, iar în 1869, Școala Națională de Medicină și Farmacie, fondată de Carol Davila în 1855, a devenit Facultatea de Medicină.

În 1884 are loc crearea Facultăţii de Teologie, care este pusă din 1890 sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.

Vezi și: Cel mai mare matematician român și-a întreținut familia din banii de bursă câștigați în liceu. Cum a devenit Gheorghe Țițeică o legendă la doar 27 de ani

Regele Carol I construiește Palatul Universității din Capitală

Planurile pentru ridicarea sediului Universității din București au fost inițiate încă din 1857, sub conducerea caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica.

Arhitectul Alexandru Orăscu a fost desemnat să proiecteze clădirea, care trebuia să fie un simbol al progresului educațional din România.

Lucrările de construcție au fost un adevărat eveniment, inaugurarea oficială având loc pe 14 decembrie 1869, în prezența domnitorului Carol I, a membrilor guvernului, a profesorilor și a studenților.

Rectorul Universității, G. Costaforu, a susținut un discurs amplu despre importanța educației superioare și despre istoria instituției.

14 decembrie 1869. Actul de inaugurare a clădirii Universității din București. Foto ANR, SANIC, fond Acte Comemorative şi de Fundaţie, nr. 48

Dezvoltarea și extinderea Universității

Universitatea a continuat să crească de-a lungul anilor, adăugând noi facultăți și modernizând programele de studiu.

În 1912-1926, sub conducerea arhitectului Nicolae Ghica-Budești, au fost adăugate corpurile laterale ale Palatului Universității, mărind capacitatea instituției.

De-a lungul timpului, Palatul Universității a găzduit nu doar facultăți, ci și instituții de prestigiu, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală sau Muzeul de Antichități și de Istorie Naturală.

În 1944, începe un lung proces de epurare a corpului universitar, caracterizat prin ”abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist”.

Patru ani mai târziu, în București este promulgată Legea de Reformă a învăţământului și are loc grefarea modelului sovietic de învăţământ superior.

Drept consecință, începe ampla reorganizare a Universităţii din Bucureşti: Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate.

Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.

Vezi și: ”Ce faci, nu vezi pe unde mergi?” Spiru Haret, ”părintele învățământului românesc”, înnebunit de o fată de numai 17 ani

Cei mai cunoscuți rectori ai instituției, de-a lungul timpului

Universitatea din București a fost condusă de-a lungul timpului de personalități marcante ale culturii și științei românești.

Printre rectorii săi s-au numărat Ion Zalomit, Alexandru Orăscu, Titu Maiorescu, Ermil Pangratti, Nicolae Iorga, Horia Hulubei și mulți alții, fiecare contribuind la dezvoltarea academică și la prestigiul universitar.

Clădirea Universității din București și monumentul I.C. Brătianu. Foto Arhivele Naționale ale României

Universitatea din București, din 1989 si până-n prezent

În 1989, ca urmare a desființării forțate a numeroase catedre și facultăți, Universitatea din București ajunge să funcționeze cu doar șase facultăți și aproximativ 8.000 de studenți.

Anul 1990 marchează începutul unui amplu proces de revitalizare a instituției: sunt create noi facultăți, sistemul de învățământ este restructurat profund, se înființează catedre și centre de cercetare, iar numărul studenților crește considerabil.

Un aspect deosebit de important al acestei perioade îl reprezintă dezvoltarea accelerată a colaborărilor internaționale ale Universității din București.

În 1996, este adoptată Cartea Universității, document esențial în organizarea și funcționarea sa. Până în anul 2000, universitatea ajunge să cuprindă 18 facultăți, cu peste 20.000 de studenți și 3.000 de cadre didactice.

În 2004, se adaugă o nouă facultate, cea de Administrație și Afaceri, crescând astfel numărul total al facultăților la 19.

În 2011, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului clasifică Universitatea din București drept prima instituție de învățământ superior din România cu statut de universitate de cercetare avansată și educație.

Trei ani mai târziu, în 2014, Universitatea sărbătorește 150 de ani de existență printr-o serie de evenimente academice la care participă membri de prestigiu ai comunității academice naționale și internaționale.

În 2015, cu ocazia aniversării a 151 de ani de la înființare, Universitatea din București redeschide Muzeul Universității, după un an de lucrări de renovare, modernizare și reorganizare.