De la catacombele domnitorilor Țării Românești la tunelurile lui Nicolae Ceaușescu. Ce mistere ascunde subteranul orașului București

Subteranul Bucureștiului a fost întotdeauna învăluit într-o aură de mister. De la vechile catacombe boierești la tunelurile strategice construite în timpul comunismului, capitala României ascunde o rețea complicată de galerii subterane despre care s-a vorbit mult, dar care rămân, în mare parte, necunoscute publicului larg. Cu fiecare deceniu trecut, legendele s-au amestecat cu faptele istorice, conturând o imagine fascinantă despre ceea ce se află sub pașii noștri.

Crame, coridoare secrete și tuneluri de salvare pe timpul domniei lui Vlad Țepeș

Înainte ca Bucureștiul să capete forma pe care o cunoaștem astăzi, boierii și domnitorii și-au construit reședințele pe terenurile care aveau să devină, mai târziu, cartierele centrale ale orașului. Odată cu aceste construcții, încep să apară și primele tuneluri subterane, folosite inițial în scopuri practice.

Galeriile subterane serveau deseori ca pivnițe pentru depozitarea vinului, mai ales în conacele înconjurate de vii întinse. Astfel, multe dintre pasajele descoperite în subteranul orașului sunt, de fapt, vechi crame boierești, în care erau stocate butoaie și damigene cu vin în cantități impresionante.

Cu toate acestea, funcționalitatea acestor tuneluri nu se limita doar la stocare. În secolele XVI-XVIII, numeroși domnitori și nobili influenți au început să-și construiască tuneluri de salvare, cu lungimi de sute de metri.

Rugăciunea din Vinerea Mare pe care orice creştin trebuie să o rostească. Vor avea sănătate şi linişte în familie

Ce nu se face în Vinerea Mare. Multe românce coc şi fac curat, dar este interzis

Acestea erau gândite ca rute de evacuare în cazul unor atacuri, invazii sau tentative de asasinat. De regulă, aceste coridoare secrete porneau din pivnițele conacelor și ieșeau fie în mijlocul câmpului, fie la malul râului Dâmbovița, oferind astfel o șansă de scăpare discretă și eficientă.

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de tuneluri pornește de sub actualul Palat Kretzulescu și se îndreaptă spre Dâmbovița. Se spune că a fost realizat special pentru Vlad Țepeș, iar intrarea sa poate fi încă vizitată în zona „La Cetate” din parcul Cișmigiu.

Alte galerii de fugă ar fi existat între Curtea Veche, Hanul lui Manuc și Biserica Domnească, formând o rețea complexă, extrem de utilă în vremuri de instabilitate politică.

Vezi și: Top 7 cele mai vechi clădiri din București. Istoria celor mai impresionante case, restaurante și muzee

Tuneluri și societăți secrete sub București?

Pe lângă utilizările lor practice, tunelurile Bucureștiului au fost asociate și cu activități conspirative. În secolul al XIX-lea, aceste spații ascunse au fost folosite de grupări precum „Frăția” sau „Eteria”, care organizau aici planurile pentru revoltele din 1821 și 1848.

Astfel, subsolurile și coridoarele secrete au devenit adevărate centre de comandă pentru mișcările revoluționare care aveau să schimbe destinul țării.

Un exemplu notabil este rețeaua de tuneluri aflate sub actualul magazin Victoria, care, potrivit legendelor, se ramifică în trei direcții: spre dealul Uranus, spre Biserica Sfântul Gheorghe Nou și către Palatul Telefoanelor.

Chiar dacă nu toate aceste povești au fost dovedite, ele continuă să alimenteze curiozitatea pasionaților de istorie urbană și de mistere.

Vezi și: Tunelurile și catacombele secrete de sub România: Există peste 500 de astfel de structuri, iar Ceaușescu voia să circule cu mașina pe sub București

Epoca de aur a tunelurilor în timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu

Dacă perioada boierilor a lăsat în urmă tuneluri rudimentare, dar eficiente, regimul comunist a dus ideea de rețea subterană la un cu totul alt nivel.

Nicolae Ceaușescu, cunoscut pentru obsesia sa față de control și securitate, a ordonat construcția unei serii impresionante de tuneluri sub București, parte dintr-un plan secret de apărare și supraviețuire în cazul unui atac sau a unei revolte.

Cele mai răspândite legende vorbesc despre o rețea subterană care lega punctele strategice ale orașului – de la Comitetul Central și Casa Poporului, până la aeroporturi și zone din afara orașului.

Conform unor surse, unele dintre aceste tuneluri erau suficient de largi pentru a permite deplasarea cu mașini, iar altele erau chiar navigabile cu barca.

Deși multe dintre aceste afirmații nu au fost confirmate oficial, ele persistă în folclorul urban, creând imaginea unei capitale cu două fețe – una vizibilă și alta ascunsă sub asfalt.

Unii martori ai vremii afirmă că aceste tuneluri erau prevăzute nu doar cu ieșiri de urgență, ci și cu buncăre și depozite de alimente, menite să asigure supraviețuirea elitei politice în caz de conflict major.

Alte teorii, mai greu de dovedit, susțin că anumite puncte din aceste rețele subterane erau considerate „Porți ale Timpului”, locuri în care Ceaușescu și colaboratorii săi ar fi mers pentru a se „regenera energetic”.

Vezi și: Tunelurile și catacombele secrete din al Doilea Război Mondial se deschid pentru public. Trecutul misterios al Londrei revine la viață

Casa Poporului și miturile subterane

Simbol al megalomaniei regimului Ceaușescu, Casa Poporului este și ea înconjurată de legende legate de subteran. Se spune că sub această clădire gigantică s-ar afla o rețea de tuneluri pe șapte niveluri, care duc către diverse puncte din oraș.

De asemenea, buncărele subterane de sub clădire ar fi fost proiectate să reziste la atacuri nucleare și să ofere adăpost pe termen lung liderilor comuniști.

Arhitecta Anca Popescu, implicată în proiectul Casei Poporului, a infirmat însă existența unei rețele subterane atât de extinse.

Ea a declarat că, deși clădirea include galerii și tuneluri de evacuare, acestea sunt standard pentru construcții de asemenea dimensiuni și nu reprezintă un „oraș subteran” așa cum mulți cred. Cu toate acestea, accesul restricționat la anumite zone subterane nu a făcut decât să alimenteze zvonurile.

Ce secrete sunt îngropate sub Capitală?

Deși o parte dintre tunelurile Bucureștiului au fost explorate și documentate, majoritatea rămân inaccesibile sau pur și simplu uitate.

Fie că vorbim despre cramele boierești, coridoarele domnitorilor, locurile conspirative ale revoluționarilor sau rețelele construite în vremea lui Ceaușescu, toate au un element comun: nevoia de siguranță, de secret sau de supraviețuire.

Subteranul Bucureștiului nu este doar o rețea de pietre și mortar – este o oglindă a fricilor, ambițiilor și fanteziilor unei capitale mereu în schimbare. Indiferent dacă viitorul ne va oferi mai mult acces la aceste spații sau ele vor rămâne doar parte din legendele urbane, cert este că ele fac parte din identitatea ascunsă a orașului.

Explorarea acestor spații ar putea rescrie o parte importantă din istoria Capitalei și ar aduce la lumină povești pe care timpul și uitarea le-au îngropat, la propriu, sub pământ.

Vezi și: Misterul catacombelor din România, „tunelurile dacice”. Sunt mai bine de 500 și ascund legende fascinante