De ce se mănâncă fasole cu ciolan de 1 Decembrie. Vedeta din România care a făcut preparatul celebru

De Ziua Națională, românii au dezvoltat în ultimele decenii un ritual culinar recunoscut în toată țara: fasolea cu ciolan sau cu cârnați.

Deși pare un preparat cu rădăcini vechi, această asociere nu vine dintr-o tradiție istorică bine documentată, ci dintr-un context modern, apărut după anii 2000.

Originea obiceiului îmbină simbolistica Zilei Naționale cu un moment mediatic devenit viral la începutul anilor 2000.

Cum a apărut tradiția fasolei cu ciolan de 1 Decembrie

1 Decembrie este, înainte de toate, o zi de omagiu pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Armata Română organizează anual ceremonii în garnizoane din țară, iar militarii aflați în misiuni internaționale marchează momentul prin ritualuri specifice în unitățile lor.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Pe lângă partea oficială, sărbătoarea s-a extins către manifestări populare, unde mâncarea caldă și simplă a devenit parte a atmosferei.

Fasolea era aliment obișnuit în meniul soldatului român, potrivit unor documente interne publicate de revista „Historia”, însă nu era consumată tradițional alături de ciolan.

Legătura dintre acest fel de mâncare și Ziua Națională s-a conturat ulterior, fiind impulsionată de un eveniment media cu impact național.

Potrivit relatărilor din presa vremii, la 1 decembrie 2001, prezentatoarea Andreea Esca a sugerat într-o emisiune a postului ProTV ideea transformării fasolei cu cârnați într-un fel de preparat emblematic pentru această zi.

Propunerea venea în contextul unui eveniment organizat în Capitală: o masă gratuită pentru persoane cu venituri reduse, denumită „ciolaniada”, în cadrul căreia se servea fasole cu ciolan. Succesul acțiunii a fost atât de mare, încât inițiativa a fost reluată în anii următori și preluată treptat și de administrațiile locale.

Ce semnificații și obiceiuri au românii de Ziua Națională

Astăzi, în marile orașe sunt organizate parade militare, concerte, expoziții, activități gratuite pentru public și zone dedicate servirii preparatelor tradiționale.

Alba Iulia rămâne centrul simbolic al zilei, cu o paradă impresionantă desfășurată anual pe Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Sărbătoarea este și una culinară: românii se adună să mănânce mici, fasole cu ciolan, să bea vin fiert sau țuică fiartă, completând astfel atmosfera de comunitate.

Copiii îmbracă portul popular, iar în școli și grădinițe se organizează serbări dedicate, cu interpretări ale imnului național.

La nivel spiritual, Biserica Ortodoxă oficiează slujba de „Te Deum”, prin care sunt pomeniți eroii care au contribuit la Marea Unire. Steagurile sunt arborate în instituții publice și în casele celor care țin la această zi.

Astfel, tradiția fasolei cu ciolan, deși relativ nouă, a devenit un simbol gastronomic al Zilei Naționale, îmbinând memoria istorică, solidaritatea și sentimentul de apartenență.