De ce scade capacitatea cognitivă a noilor generații? Avertismentul unui cercetător în neuroștiințe despre efectele tehnologiei în școli

În ultimele două decenii, cercetătorii au observat o schimbare îngrijorătoare în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă a copiilor.

După aproape două secole în care fiecare generație reușea să obțină scoruri mai bune la testele de inteligență și să acumuleze abilități tot mai solide, tendința pare să se fi inversat.

Generația Z, urmată de copiii din generația Alpha, pare să obțină rezultate mai slabe la indicatori fundamentali precum alfabetizarea, capacitatea de calcul, atenția și chiar IQ-ul general.

Neurocercetătorul australian Jared Cooney Horvath, autorul volumului „Iluzia digitală”, susține că acest declin nu este întâmplător.

E considerată una dintre cele mai frumoase femei din lume, însă când iese pe stradă e de nerecunoscut. A cucerit cei mai râvniţi bărbaţi

Horoscop zilnic 10 decembrie 2025. Zodia care rămâne fără loc de muncă, urmează o perioadă a schimbărilor

El afirmă că nu tehnologia în sine este problema, ci modul în care sistemul educațional a integrat-o, remodelând procesul de învățare astfel încât elevii ajung să se adapteze la instrumente și nu invers.

Efectele tehnologiei asupra învățării: atenție fragmentată și gândire tot mai superficială

Potrivit lui Horvath, înlocuirea progresivă a metodelor clasice de studiu cu activități derulate preponderent pe ecran a condus la o diminuare vizibilă a performanțelor școlare.

Studiile din ultimele decenii arată că lectura digitală, notificările continue, derularea rapidă a informațiilor și lipsa stabilității vizuale duc la o concentrare redusă și la o scădere a capacității de memorare profundă.

Cartea sa este doar unul dintre numeroasele semnale de alarmă. Alți cercetători, precum Jean Twenge și Jonathan Haidt, au arătat că folosirea intensă a smartphone-urilor favorizează izolarea socială și comportamentele sedentare.

Abigail Shrier și Greg Lukianoff atrag atenția asupra unui alt fenomen: tendința de a interpreta experiențele obișnuite ca traume, ceea ce duce la o fragilizare a copiilor și la o rezistență tot mai mică în fața dificultăților.

Cât influențează ecranele rezultatele la testele internaționale?

Datele de la testele PISA confirmă legătura între utilizarea excesivă a tehnologiei și performanțele slabe. În edițiile 2012, 2015 și 2018, elevii au fost întrebați câte ore petrec zilnic folosind dispozitive digitale la școală.

Corelarea acestor răspunsuri cu scorurile obținute a oferit o imagine clară: cu cât elevii petreceau mai mult timp în fața ecranelor, cu atât rezultatele lor scădeau.

Elevii care au declarat că folosesc computerul peste șase ore pe zi au obținut, în medie, cu aproximativ 65 de puncte mai puțin decât cei care nu foloseau deloc tehnologia la clasă, echivalentul unei scăderi de două puncte pe o scară de la 1 la 10. Practic, un elev care ar fi putut lua nota 9, ajunge, în condițiile unui consum digital intens, la nivelul notei 7.

Cum se modifică modul în care creierul procesează informația?

Horvath explică și un aspect mai puțin discutat: lectura pe hârtie creează ancore spațiale fixe, deoarece textul rămâne vizibil într-o poziție constantă.

Această stabilitate ajută memoria umană să construiască repere clare. În schimb, lectura pe ecrane, unde textul curge, dispare și reapare, rupe aceste repere și reduce capacitatea de a reține idei complexe.

Autorul insistă că nu este nevoie ca școlile să renunțe complet la tehnologie, ci să refacă echilibrul și să reintroducă rigoarea academică într-un mediu dominat, treptat, de instrumente digitale. Problema, spune el, nu este competiția dintre hârtie și ecran, ci valorile care stau la baza sistemului educațional.

„Nu ducem o bătălie pentru gadgeturi, ci pentru felul de oameni în care se transformă copiii noștri”, concluzionează cercetătorul.