De ce ne amintim mai ușor lucrurile negative și cum influențează asta felul în care gândim, conform oamenilor de știință

Ți s-a întâmplat să îți amintești perfect o situație stânjenitoare petrecută cu ani în urmă, dar să nu mai știi exact ce ți-a spus frumos cineva recent? Acest dezechilibru nu este întâmplător și nici nu ține de slăbiciune emoțională.

Psihologia și neuroștiința explică acest fenomen prin modul în care creierul uman a fost „programat” de-a lungul evoluției.

Tendința de a reține mai intens experiențele neplăcute este cunoscută sub numele de negativity bias. Practic, informațiile negative au o amprentă mai puternică asupra memoriei și emoțiilor noastre decât cele pozitive, chiar și atunci când, obiectiv vorbind, cele din urmă sunt mai numeroase.

De ce acordă creierul prioritate experiențelor negative

Această preferință nu este o trăsătură de caracter, ci o moștenire evolutivă. Pentru strămoșii noștri, capacitatea de a identifica rapid un pericol, un prădător, un sunet suspect sau un mediu ostil, era esențială pentru supraviețuire.

Zodiile care trec prin cele mai mari încercări în 2026. Anul deciziilor grele

Ce-și comandă românii de mâncare și cum definește acest comportament orașele din țară. Clujul se apropie de obiceiurile Europei de Vest

Un singur moment de neatenție putea avea consecințe fatale, în timp ce ignorarea unui eveniment plăcut nu punea viața în pericol.

Astfel, creierul a învățat să acorde o importanță disproporționată semnalelor negative. Acest mecanism s-a păstrat și în prezent, chiar dacă amenințările nu mai sunt legate de supraviețuire imediată.

Criticile, respingerile sociale sau incertitudinile sunt procesate de creier ca potențiale pericole, declanșând reacții emoționale intense.

Un rol central îl are amigdala, regiunea cerebrală implicată în procesarea emoțiilor. Studiile arată că aceasta reacționează mai puternic și mai rapid la stimuli negativi decât la cei pozitivi.

Din acest motiv, o observație neplăcută poate „cântări” emoțional mai mult decât mai multe complimente, iar o greșeală minoră poate deveni o amintire persistentă.

La acest mecanism se adaugă și ceea ce psihologii numesc aversiune față de pierdere. Din punct de vedere emoțional, pierderile sau criticile sunt resimțite mult mai intens decât câștigurile sau laudele. Creierul percepe pierderea ca pe o amenințare, ceea ce îi amplifică impactul.

Cum pot gândurile negative să creeze cercuri vicioase

Problema apare atunci când acest mecanism natural scapă de sub control. Repetarea constantă a gândurilor negative activează răspunsul la stres al organismului și duce la creșterea nivelului de cortizol. În timp, creierul devine tot mai sensibil la semnale de pericol, chiar și în situații neutre sau inofensive.

Această hiperactivare poate genera un cerc vicios: cu cât ne concentrăm mai mult asupra experiențelor neplăcute, cu atât creierul devine mai atent la ele. Studiile indică o legătură clară între ruminația mentală, reluarea obsesivă a unor situații negative, și riscul crescut de anxietate și depresie.

Vestea bună este că aceste tipare nu sunt definitive. Creierul are o capacitate remarcabilă de adaptare, iar anumite practici pot reduce influența biasului negativ.

Tehnicile de mindfulness, de exemplu, ajută la observarea gândurilor fără a le judeca sau amplifica. Simplul fapt de a conștientiza un gând negativ, fără a-l alimenta, îi poate diminua impactul.

De asemenea, concentrarea intenționată asupra experiențelor pozitive are efecte reale asupra activității cerebrale.

Exercițiile de recunoștință, notarea zilnică a lucrurilor bune sau menținerea atenției câteva secunde asupra unui moment plăcut stimulează zonele asociate cu starea de bine. În timp, aceste practici pot echilibra modul în care creierul procesează informațiile emoționale.

Strategiile de reîncadrare cognitivă, folosite frecvent în terapia cognitiv-comportamentală, ajută la reducerea interpretărilor catastrofice și la înlocuirea lor cu perspective mai realiste.

Astfel, deși creierul este predispus să rețină negativul, avem la dispoziție instrumente concrete pentru a nu lăsa această tendință să ne controleze viața de zi cu zi.