De ce n-ar trebui să amesteci cafea cu antibiotice, conform oamenilor de știință

Un nou studiu internațional atrage atenția asupra unei posibile interacțiuni neașteptate între cafea și anumite antibiotice. Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, arată că expunerea bacteriei Escherichia coli la cofeină a dus la o absorbție redusă a unor antibiotice, precum ciprofloxacina.

Deși rezultatele provin din teste de laborator și nu există încă date clare despre cum se aplică acest efect la oameni, specialiștii consideră că descoperirea ar putea fi un pas important în înțelegerea rezistenței de nivel scăzut la antibiotice – un fenomen diferit de rezistența clasică, dar care poate influența eficiența tratamentelor.

Cum influențează cafeaua răspunsul bacteriilor

Echipa de cercetători a analizat impactul a 94 de substanțe chimice asupra bacteriei E. coli, urmărind modul în care acestea afectează sistemele celulare responsabile de transportul substanțelor în și din celulă. În aproximativ o treime dintre cazuri au fost observate modificări genetice relevante, însă cafeina a ieșit în evidență prin efectele sale.

Testele au arătat că prezența cafeinei a declanșat o cascadă de evenimente genetice prin activarea unei proteine numite Rob, care reglează mecanismele de transport. În urma acestui proces, anumite proteine responsabile de absorbția antibioticelor au fost modificate, ceea ce a dus la o pătrundere mai redusă a medicamentelor în bacterii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Astfel, E. coli a devenit mai puțin sensibilă la antibiotice precum ciprofloxacina, nu printr-o mutație clasică de rezistență, ci printr-o adaptare subtilă, indusă de mediu. „Datele noastre arată că substanțe precum cafeina pot influența sistematic modul de reglare genetică al bacteriilor”, a explicat microbiologul Christoph Binsfeld, de la Universitatea din Würzburg.

Implicații pentru tratamente și sănătatea publică

Rezultatele ridică semne de întrebare asupra modului în care obiceiurile alimentare sau de consum ar putea interfera cu tratamentele antibiotice. Deși studiul nu arată încă în ce măsură efectele observate în laborator se traduc și la nivelul organismului uman, cercetătorii subliniază că înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru a îmbunătăți eficiența terapiilor.

De remarcat este faptul că efectul slăbirii antibioticelor nu a fost observat și la alte bacterii, precum Salmonella enterica, ceea ce sugerează că interacțiunea dintre cafeină și medicamente depinde de tipul de bacterie. Acest lucru deschide o nouă direcție de cercetare pentru a identifica exact care sunt organismele susceptibile la astfel de modificări.

Fenomenul observat este catalogat drept „rezistență la antibiotice de nivel scăzut” – nu blochează complet acțiunea medicamentelor, dar poate reduce eficiența lor și poate complica procesul de vindecare. Într-un context global în care rezistența bacteriană la antibiotice este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice, chiar și aceste ajustări subtile capătă o importanță majoră.

Ce urmează pentru cercetare și ce trebuie să știi

Deocamdată, specialiștii avertizează că nu există suficiente dovezi pentru a recomanda întreruperea consumului de cafea în timpul unui tratament antibiotic. Nu se știe exact ce cantitate de cafeină ar fi necesară pentru a produce efecte vizibile asupra răspunsului bacteriilor la medicamente. Totuși, studiul subliniază importanța analizării atente a factorilor externi care ar putea influența succesul unei terapii.

Cercetătorii intenționează să extindă investigațiile, analizând și alte bacterii patogene și încercând să stabilească o hartă a proteinelor și mecanismelor implicate. „Este o sarcină dificilă, dar esențială, să identificăm determinanții-cheie ai funcțiilor de transport în diferite bacterii”, au scris autorii în articolul publicat.

Pentru pacienți, mesajul principal rămâne unul de precauție și responsabilitate: antibioticele trebuie folosite doar la recomandarea medicului, iar eventualele interacțiuni cu alimentația sau băuturile consumate zilnic ar putea juca un rol mai mare decât s-a crezut până acum.

Chiar dacă mai sunt multe necunoscute, cercetarea oferă un avertisment important: ceea ce bem sau mâncăm poate influența subtil eficiența tratamentelor. Cafeaua, deși benefică în multe privințe, ar putea avea și un „efect ascuns” atunci când este combinată cu antibiotice. Studiile viitoare vor clarifica dacă această interacțiune reprezintă un risc real pentru sănătatea umană sau doar un fenomen limitat la mediul de laborator.