De ce adolescenții își asumă riscuri mai mult decât adulții: Explicația științifică a unui mecanism cerebral

Adolescența este adesea asociată cu comportamente riscante, de la conducerea imprudentă a mașinii până la încercarea unor sporturi extreme. De ce tinerii par să îmbrățișeze riscurile mai mult decât adulții și cum se formează această tendință? Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), aruncă lumină asupra mecanismului cerebral care explică acest comportament riscant.

Studiul a explorat o zonă critică a creierului care influențează deciziile de a risca sau de a evita pericolele. Deși riscurile sunt văzute în mod normal ca o amenințare la adresa supraviețuirii, adolescenții par să le caute constant. Acesta nu este un fenomen exclusiv uman; alte specii, cum ar fi șoarecii, prezintă comportamente similare, fiind mai predispuși să se angajeze în acțiuni riscante în perioada lor juvenilă.

Cercetătorii au identificat că relația dintre anumite structuri cerebrale, care reglează evitarea riscurilor, se schimbă în funcție de vârstă. În mod specific, a fost studiată activitatea cortexului prefrontal dorsomedial (dmPFC), o zonă care joacă un rol central în modul în care luăm decizii legate de risc și recompensă. Conform studiului, cortexul prefrontal pare să „negocieze” cu structuri cerebrale mai primitive, cum ar fi amigdala basolaterală (BA), care este implicată în procesarea fricii și a memoriei de durere, și nucleul accumbens (NA), care reglează recompensele și aversiunea.

Creierul tânăr: o luptă între risc și siguranță

Experimentele realizate pe șoareci au arătat comportamente surprinzătoare legate de cum tinerii și adulții aleg să evite pericolele. Într-un experiment în care șoarecii trebuiau să aleagă între a se salva de la un pericol (un șoc electric) sau a continua să mănânce un premiu atractiv, tinerii șoareci (juvenili și adolescenți) au ales mai des să ignore semnalele de pericol și au continuat să mănânce, în ciuda riscului. În schimb, șoarecii adulți erau mult mai sensibili la amenințări și preferau să se retragă de pe platformă pentru a evita pericolul.

Imagini rare cu fiul Ioanei Băsescu. Talentul impresionant pe care îl are Radu, nepotul fostului preşedinte, la doar 10 ani

Ce să pui în mașina de spălat pentru perdele albe ca noi. Este trucul curățeniei de primăvară

Aceasta sugerează că, în adolescență, creierul este mai puțin predispus să evite riscurile, iar comportamentele de evitare a pericolelor devin mai puternice pe măsură ce îmbătrânim. Cu alte cuvinte, există o maturare treptată a rețelelor cerebrale implicate în răspunsul la risc, ceea ce face ca adolescenții să fie mai dornici să își asume riscuri.

Maturizarea creierului și schimbările în comportamentul riscant

Studiul a evidențiat faptul că aceste schimbări în modul în care creierul răspunde la riscuri sunt legate de dezvoltarea sinapselor și reconfigurarea circuitelor cerebrale. Pe măsură ce creierul se maturizează, conexiunile dintre cortexul prefrontal și alte structuri cerebrale devin mai eficiente în gestionarea riscurilor și recompenselor. Această maturizare se desfășoară în etape, influențând astfel comportamentele de evitare a pericolelor.

De asemenea, cercetătorii au folosit tehnici de optogenetică pentru a urmări activitatea neuronilor din creierul șoarecilor, revelând modul în care activitatea în structuri cerebrale precum dmPFC, BA și NA variază pe măsură ce șoarecii trec prin diferite etape de dezvoltare. Aceasta le-a permis să înțeleagă mai bine cum aceste structuri interacționează și cum schimbările în aceste interacțiuni pot duce la modificări ale comportamentului riscant pe măsură ce individul îmbătrânește.

Concluzii și implicații pentru înțelegerea comportamentului adolescentului

Deși acest studiu s-a desfășurat pe șoareci, cercetătorii sugerează că descoperirile lor ar putea oferi un cadru pentru înțelegerea comportamentului riscant și la oameni. Fiind mamifere, oamenii nu sunt foarte diferiți de șoareci în ceea ce privește structura și funcționarea creierului, iar aceste studii ar putea oferi informații valoroase despre motivele pentru care adolescenții sunt mai atrași de riscuri. În plus, aceste descoperiri ar putea ajuta la dezvoltarea unor strategii de intervenție pentru a reduce comportamentele riscante la tineri, prin înțelegerea mai profundă a proceselor cerebrale implicate.

Studiul publicat în revista Nature Neuroscience subliniază faptul că maturizarea circuitelor cerebrale este esențială pentru înțelegerea schimbărilor comportamentale din adolescență. În viitor, cercetările ulterioare vor explora dacă aceste mecanisme pot fi aplicate și în contextul uman, contribuind la prevenirea comportamentelor riscante care pot avea consecințe grave.