Cum te afectează inflația de aproape 10% din România. Cum se calculează și care sunt consecințele, pe înțelesul tuturor
Inflația a revenit în prim-planul agendei publice, iar România se apropie de un prag psihologic inconfortabil. Datele recente indică o rată anuală de 8,5% în august 2025, cu o accelerație vizibilă începând din iulie. Este semnificativ peste media europeană și peste vecinii din regiune, iar efectul îl simți direct în coșul de cumpărături, în facturile lunare și în costul creditelor. Dincolo de cifre, important este să înțelegi cum se calculează inflația, de ce s-a aprins acum și care sunt consecințele pentru bugetul tău și pentru economie în ansamblu.
În paralel, Banca Națională anticipează o temperare graduală până în 2026, însă traiectoria depinde de factori sensibili: prețul energiei, politica de plafonare a adaosurilor la alimentele de bază și dinamica salariilor. Dacă aceste variabile se mișcă în direcția greșită, corecția inflației poate fi mai lentă decât arată scenariile oficiale.
Ce înseamnă și cum se calculează inflația
Inflația este creșterea medie a prețurilor dintr-un „coș” reprezentativ de bunuri și servicii. Nu toate prețurile urcă la fel și nu toate în același timp. Unele chiar scad, cum s-a întâmplat în ultimele luni cu anumite produse alimentare. Rata anuală reflectă cum arată prețurile astăzi față de aceeași lună a anului trecut; cea lunară compară luna curentă cu luna anterioară, fiind utilă ca să vezi dacă presiunile se intensifică sau se domolesc.
Greutatea fiecărei categorii în indice diferă. Alimentele și transportul cântăresc mult, pentru că le folosești zilnic. Îmbrăcămintea are pondere mai mică, fiind achiziție ocazională. De aici rezultă o concluzie practică: același 8,5% nu înseamnă același impact pentru toți. Dacă ponderea energiei și alimentelor în cheltuielile tale este mare, vei resimți mai puternic inflația.
De ce a accelerat inflația în 2025
Principalul declanșator a fost eliminarea schemei de plafonare la electricitate pentru consumatorii casnici din iulie 2025. Efectul s-a văzut imediat: în august, prețurile la energie electrică au crescut abrupt, trăgând în sus indicele general. Este un șoc de tip „o dată și gata”: nu se repetă identic în fiecare lună, dar urmele rămân în rata anuală până se stinge efectul de bază.
Un al doilea canal este alimentarul. Deși adaosul comercial la o listă de produse de bază a fost plafonat și măsura a fost prelungită până la 31 martie 2026, unele categorii au crescut peste media generală, inclusiv din cauza problemelor meteo care au lovit culturile la nivel local și european. Orice ridicare a plafonului înainte ca tensiunile din lanțurile de aprovizionare să se calmeze poate reactiva inflația alimentară.
Cum te afectează concret în bugetul lunar
Dacă ai credit cu dobândă variabilă, inflația ridicată ține sus dobânda de politică monetară, iar ratele rămân mai greu de dus. În lipsa reducerilor rapide ale dobânzii de referință, costul finanțării pentru locuințe și consum rămâne tensionat. Dacă economisești, randamentele reale rămân modeste când dobânzile la depozite sunt sub inflație, ceea ce erodează puterea de cumpărare a banilor ținuți în cont.
În coșul zilnic, simți mai puternic energia și alimentele. Pentru a tempera impactul, ajustezi cantități, treci la mărci proprii, cauți promoții și amâni achiziții discreționare. Pe termen scurt, disciplina de buget și comparația de prețuri devin instrumente esențiale. Dacă te uiți la investiții, e util să ții cont că perioadele de inflație ridicată și dobânzi mari pot pune presiune pe piața imobiliară și pe evaluările companiilor intens îndatorate.
Ce urmează și ce poți face
Dacă șocul din energie nu se repetă, rata anuală ar trebui să coboare treptat în 2026. Totuși, dinamica depinde de momentul și modul în care va fi retrasă plafonarea adaosurilor alimentare și de cum evoluează salariile reale. Pentru tine, cel mai sănătos plan rămâne unul pragmatic: prioritizezi cheltuielile esențiale, negociezi tarife recurente, îți diversifici furnizorii, consolidezi un fond de rezervă și eșalonezi achizițiile mari. Dacă ai credite, compari costul refinanțării și, când condițiile o permit, reduci expunerea la variabil prin fixarea pe termene rezonabile.
Pe piața muncii, când salariile reale nu țin pasul, presiunea pe negocieri crește. Te ajută să-ți susții cazul cu date despre costul vieții și productivitate și să investești în competențe cerute pentru a-ți întări puterea de negociere. Indiferent de scenariu, perioada următoare cere atenție la detalii, decizii informate și adaptabilitate.