Cum se împarte o moştenire între soţia defunctului şi fraţii acestuia? Legea succesiunii, în 2025

Problema moștenirilor continuă să fie una dintre cele mai frecvente nelămuriri juridice în România, mai ales în contextul divorțurilor, al deceselor și al împărțirii patrimoniului de familie. Rețelele de socializare sunt pline de întrebări adresate avocaților, iar tot mai mulți specialiști aleg să răspundă public pentru a oferi lămuriri clare.

Soția și frații – cum se împarte moștenirea?

Avocata Gabriela Ursărescu a abordat recent, într-un videoclip, o situație care ridică numeroase semne de întrebare: cum se împarte averea unei persoane decedate între soțul rămas în viață și frații defunctului? Împărțirea depinde de mai mulți factori, dar dacă persoana decedată nu a avut copii și nu mai are nici părinții în viață, averea se împarte între soție și frați.

„În situația în care defunctul nu a avut descendenți direcți, adică nu a avut copii, și părinții nu mai sunt în viață, atunci soția supraviețuitoare va moșteni jumătate din avere, iar frații cealaltă jumătate”, a explicat avocata. Această regulă este prevăzută de Codul Civil și reprezintă un echilibru între drepturile soțului rămas și cele ale rudelor colaterale.

Deși pare simplu, în practică pot apărea dificultăți, mai ales când patrimoniul include bunuri imobile (case, terenuri) sau când există neînțelegeri între moștenitori. În astfel de cazuri, partajul judiciar sau notarial devine inevitabil.

Clasele de moștenitori – ce spune legea

Codul Civil românesc stabilește patru clase de moștenitori legali, iar poziția lor în ordinea succesorală influențează direct împărțirea bunurilor:

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

• Clasa I – descendenții direcți: copiii, nepoții și strănepoții defunctului. Ei au prioritate absolută.
• Clasa a II-a – ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile). Aceștia vin la moștenire doar dacă defunctul nu are copii.
• Clasa a III-a – ascendenții ordinari, adică bunicii și străbunicii.
• Clasa a IV-a – colateralii ordinari până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși, veri primari).

Soțul supraviețuitor are un statut aparte: el moștenește întotdeauna, alături de clasa chemată la moștenire, iar cota sa diferă în funcție de cine sunt ceilalți succesibili.

Cotele moștenite de soțul supraviețuitor

Potrivit legislației în vigoare în 2025, situațiile se împart astfel:

• Soț + descendenți (copii, nepoți) → soțul primește un sfert (1/4) din moștenire, restul revine copiilor.
• Soț + părinți și/sau frați → soțul moștenește jumătate (1/2), iar cealaltă jumătate se împarte între părinți și frați, în cote proporționale. Dacă părinții nu mai trăiesc, partea lor revine fraților.
• Soț + ascendenți ordinari (bunici) → soțul primește trei sferturi (3/4) din moștenire, restul revenind ascendenților.
• Soț + colaterali până la gradul IV (veri, unchi, mătuși) → soțul primește trei sferturi (3/4), iar restul revine rudelor colaterale.
• Soț fără alți moștenitori → acesta moștenește întreaga avere.

Moștenirea este o parte importantă a dreptului civil, iar necunoașterea regulilor poate genera conflicte în familie. Situația în care un defunct nu are copii și nici părinți în viață este una relativ frecventă, iar legea prevede clar că soțul supraviețuitor și frații își împart averea în mod egal: jumătate – jumătate.